Un medic botoșănean surprinde, în câteva cuvinte, durerea de a profesa în această perioadă critică. Pierderea bruscă a unui coleg infectat cu Covid i-a reamintit cadrului medical cât de neînsemnată și lipsită de valoare este viața unui medic.
Realitatea crudă surprinsă în câteva cuvinte demonstrează un adevăr pe care doar cei implicați îl cunosc. ”Viața la sac” așa cum este numit memoriul relatează trăirile unui cadru medical marcat de dispariția fulgerătoare a unui coleg, iar graba involuntară cu care i se șterg urmele lasă loc contemplării asupra unui adevăr greu de digerat.
“Viața la sac !
Suna morbid titlul dar dacă mai și vezi ce am văzut îți dai seama ca de fapt lectura e mângâietoare. Un fapt relativ banal precum golirea unui dulap de lucruri ale unui coleg de munca plecat dintre noi a răscolit un univers de sentimente la cei prezenți. Lucrurile sunt in esența foarte simple, muncești 40 ani ca medic, dedicat până la limitele umane activității medicale, gărzi lungi și epuizante, te îmbolnăvești de covid, mori repede de tot ambalat în plastic, aproape nesesizabil din cauza vremurilor speciale și gata, asta a fost tot. După o vreme ți se golește dulapul de lucruri - gest absolut normal de altfel și sunt puse în sac de plastic tot ce pentru un om avea o însemnătate în viața de zi cu zi. Ce mai pică pe jos sau nu încape asta e!
Fiecare trage ce concluzie vrea, dar viața la sac nu e ceva pentru care merita sa trăiești! Vreau sa cred ca avem o mică însemnătate, o valoare cât de mică și ca oamenii schimba vremurile ...”, a fost destăinuirea medicului Spitalului Județean Botoșani.