Rata mortalității în rândul copiilor de la sat este cu 30% mai mare decât cea înregistrată la oraș. Iar principala cauză o reprezintă lipsa cronică a medicilor de familie dar și a celor de specialitate din ambulatoriu. Este concluzia la care au ajuns specialiștii Salvații Copiii România care au adus la aceeași masă, în cadrul unei dezbateri, medici, dar și experți în politici de sănătate.
Una dintre cauzele mortalității infantile ridicate la sat, o reprezintă numărul extrem de mic al medicilor de familie care activează în zona rurală. Aceștia sunt cu 51% mai puțini decât în mediul urban. Pe de-o parte. Pe de altă parte, nici la capitolul bani pentru sănătate nu stăm prea bine, căci cheltuielile pe cap de locuitor reprezintă mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. Mai mult, potrivit datelor Salvați Copiii, în ciuda creșterii forței de muncă din sănătate în ultimul deceniu, numărul medicilor specialiști și al asistenților medicali a săzut și el dramatic.
Valeria Herdea, președinta CNAS, a recunoscut că „există multe probleme legate de resursa umană și materială. Aproape 20% dintre medicii de familie au vârsta de peste 70 de ani. Avem nevoie de 1.530 de medici de familie necesari la nivelul întregii țări din care 1,222 la nivelul zonelor rurale”. Cine îi înlocuiește pe acești oameni după ce se pensionează? Cine vine din spate? O generație tânără care nu prea mai există. Căci, deși an de an facultățile de medicină scot absolvenți pe bandă rulantă, deși an de an sunt rezidenți care își termină stagiul de pregătire și ar putea profesa aceștia nu sunt distribuiți uniform pe teritoriul țării, nu există un echilibru între sate și orașe. „Medicii preferă să meargă în mediul urban și să-și deschidă acolo puncte de lucru. Din păcate, această situație este general valabilă, în ciuda eforturilor pe care uneori administrația publică le depune”, a descris Valeria Herdea situația sumbră în care ne aflăm, scrie Adevărul.
De ce nu vor medicii să meargă la sat?
Mediul rural este neatractiv din mai multe puncte de vedere, consideră medicul. „Avem nevoie la nivelul întregii țări de 1.530 de medici de familie. Dintre aceștia, 1.122 ar trebui să profeseze la nivelul zonelor rurale. Însă omenii își doresc pentru copiii lor acces la educație, își doresc o comunitate stabilă și independență față de adminsitrația locală din comunitate”. Printre județele cele mai vitregite din acest punct de vedere, fără medic de familie și fără cabinete de medicină de familie, se numără județul Alba, cu 11 localități, județul Arad, cu 10 localități, județul Bacău, cu opt localități. Avem, în aceeași situație, Bistrița. „Aici, la un moment dat, au existat aproape 40.000 de oameni fără medic de familie”, a mai precizat șefa CNAS.
Un alt motiv al lipsei de medici de familie de la sat ar fi subpopularea anumitor zone. Există localități aflate la distanțe mari și foarte mari de orașe, pierdute printre dealuri și munți, aflate la distanță de orice urmă de civilizație. Fără apă, curent, fără infrastructură. Izolate. „Există și situații în care avem medici și cabinete, însă numărul locuitorilor din zonele respective este foarte mic. Și atunci, două, trei, cinci astfel de localități se unesc și revin în grija unui singur medic. În Botoșani, de exemplu, un medic de familie deservește nouă localități. În județul Caraș-Severin există 18 localități la un singul medic”, a mai precizat Herdea.