Nu-i niciun secret, pandemia și statul acasă au avut în multe cazuri efecte negative asupra greutății și siluetei multora dintre noi. Cura de slăbire devine o necesitate, dacă nu chiar o obsesie. Unii preferă să se înfometeze sau să ia suplimente alimentare cu duiumul, încât ajung să-și facă rău cu mâna lor. Alții preferă dieta alimentară. Însă, la un moment dat, slăbitul devine dificil și are nevoie de un ajutor. Care să fie acel ajutor?
Psiho-dieta, spune Anca Alungulesei, terapeut de nutriție: „Ideea este că slăbitul devine greu din momentul în care tu însuți îți pui această frână. În momentul în care te angajezi în procesul de slăbire, ca să ai rezultate sau ca să ajungi acolo unde îți dorești, în primul rând trebuie să știi cu exactitate ce reprezintă mâncarea pentru tine, care sunt triggerele care te activează și te trimit către acele obiceiuri alimentare care îți fac rău, cum ar fi consumul de dulce, mâncatul compulsiv, mâncatul noaptea. Abia apoi, după ce știi răspunsurile la toate acestea, vii cu o strategie”.
Ce reprezintă farfuria de mâncare pentru tine?
Obiceiurile noastre „proaste” în materie de alimentație reprezintă acoperirea unor nevoi emoționale, adică apar în momentul în care ai diverse emoții pe care nu știi să le gestionezi și în mod automat te duci către ceva care știi cu siguranță că îți face bine. Cauți, de fapt, acel nivel de recompensă care la nivel neuronal îți creează cantitatea de dopamină necesară, ca să simți plăcere și liniște, a explicat terapeutul de nutriție Anca Alungulesei la Digi24.
O operație de micșorare a stomacului, de exemplu, nu rezolvă problema, rezolvă ceva punctual. Dacă nu te duci un pic în urmă să vezi ce te trimite către farfuria cu mâncare și de unde ai toate obiceiurile acestea alimentare, ești ca un șoricel prins în cursă, adică ești într-un cerc vicios din care nu reușești să ieși și atunci evident spui că dieta nu te ajută și te îndrepți automat către alte soluții, cum ar fi suplimentele alimentare, ceaiurile-minune etc., a explicat terapeutul.
Suplimentarea nutrițională, într-un anumit moment sau punctual, țintit, este în regulă atât timp se face la recomandarea medicului sau terapeutului.
„Cumva, la noi a devenit o modă, toată lumea se autotratează, dar haideți să ne uităm mai întâi în farfuria cu mâncare și să ne punem oglinda în față. E nevoie de un proces de introspecție, care nu e foarte complicat, pentru a-ți da seama ce reprezintă farfuria de mâncare pentru tine”, insistă Anca Alungulesei.
Suplimentele alimentare pot face rău
„Automedicația, fie ea și cu aceste suplimente alimentare, despre care toată lumea spune că sunt naturale și nu fac nimic, e contraindicată. Dacă nu fac nimic, de ce le luăm? Ele au o acțiune farmacologică, pentru că de aceea le administrăm. În momentul în care luăm foarte multe suplimente, care se suprapun între ele sau care se bat cap în cap sau care se contrazic cu medicamentele de fond pe care le luăm pentru alte patologii, pot să apară anumite reacții adverse, unele dintre ele imprevizibile, cum ar fi asocierea unor suplimente nutritive cu anticoagulantele sau cu medicația pentru cancer. Toate aceste lucruri trebuie supervizate de un medic”, atrage atenția și Radu Țincu, medic toxicolog de terapie intensivă.
Pe de altă parte, mai avem o problemă în România: suplimentele alimentare sunt legiferate de Ministerul Agriculturii, dar acestea nu sunt simple alimente, sunt niște principii active și e nevoie de o bună practică și în producția lor, adică să se supună de bunăvoie legilor farmaceutice, să fie de calitate și standardizate și să ne ofere acele calități pe care se presupune că le au.
„Faptul că deschidem o firmă care face suplimente alimentare într-un apartment de bloc nu e în regulă”, mai spune medicul Radu Țincu.
Creșterea masei musculare înseamnă de fapt o inflamare a mușchiului
Poate înlocui o masă o băutură făcută dintr-un praf? Din punct de vedere nutrițional, ca încărcătură energetică, da, cu siguranță, poate acoperi nevoile. În cazul unor persoane care merg la sală, poate ajuta. Scopul acestor persoane este să-și crească masa musculară. Însă corpul va resimți orice creștere de masă musculară ca pe o inflamație. Mușchiul se inflamează și corpul trebuie să intre într-un proces de regenerare. De aceea, după un efort mare, ai nevoie de două zile de pauză, ca să se refacă mușchii. Când s-a produs febra musculară, e clar că s-a produs un anumit nivel de inflamație.
„Eu de aceea nici nu recomand sportul, la începutul programului, când încep să lucrez cu persoana. De ce? Pentru că scopul meu, prin planul alimentar cu care lucrez cu oamenii, este un pic mai mare decât scopul cu care vine omul în program. Adică, el vine hotărât să slăbească 10-20 de kg, însă scopul meu este ca prin acest plan alimentar să scădem întâi și întâi inflamațiile, să avem grijă de sănătatea microbiomului intestinal. Nu-ți garantează nimeni că dacă iei magneziu, zinc, seleniu, calciu și alte suplimente le și absorbi. Pe românește, dacă bacteriile prietenoase nu sunt în cantitate mare, atunci absorbția intestinală este de slabă calitate”, arată Anca Alungulesei.
Supradozajul de vitamina D3 comportă riscuri
Îmi iau masa dintr-un borcan, ca să-mi crească masa musculară, dar când e prea mult? Medicul Radu Țincu spune că este prea mult atunci când luăm continuu. Multă lume are impresia că suplimentele alimentare pot fi consumate continuu, perioade indefinite de timp. Este o greșeală, avertizează medicul. Ele au nevoie de o pauză în administrare. Se metabolizează în organism și la un moment dat s-ar putea să nu mai avem nevoie de acea suplimentare.
Medicul a povestit că a avut pacienți care îl întrebau ce vitamine să mai ia, iar atunci când i-a sfătuit să-și facă mai întâi analize de dozare a acestor vitamine, au descoperit că aveau un nivel normal al vitaminelor pe care tocmai voiau să și le suplimenteze. Inclusiv vitamina D3, foarte căutată pe timp de pandemie, nu trebuie luată „ochiometric”, ci se suplimentează în urma rezultatelor unei analize de sânge, dacă este cazul, pentru că altfel, la un moment dat, există riscul de supradozaj al acestei vitamine, care este periculos pentru organism, subliniază Radu Țincu.
E mult și atunci când în fiecare moment al zilei luăm câte o pilulă pentru ceva - vrem să corectăm un pic din apetit, vrem să avem o elasticitate a pielii, să nu ne cadă părul, să ne crească frumos unghiile, să avem un tranzit intestinal suficient de bun etc. În momentul în care începem să administrăm în exces aceste suplimente alimentare, ele se vor intercala undeva și e posibil să facă mai mult rău decât bine. Chiar dacă se pot cumpăra din plafar, e bine ca ele să fie administrate sub supravegherea medicului, măcar a medicului de familie, care ar trebui să știe care e planul terapeutic cu aceste suplimente alimentare.
Pe de altă parte, în prezent nu mai e medicina de acum 50 de ani, nu mai luăm plantele de pe câmp și le tocăm pur și simplu. Se pune întrebarea de unde au fost luate plantele. Multe suplimente alimentare s-au dovedit contaminate cu plante din zone contaminate, unele dintre ele chiar radioactiv. E nevoie de o vigilență și de o supraveghere toxicologică a acestor plante când sunt recoltate, a arătat medicul cu specializare în toxicologie.
Continuarea, pe Digi24