Consumul de alcool reprezintă o problemă socială, personală și familială. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după fumat și hipertensiune arterială, consumul de alcool este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură. Pentru adolescenții și tinerii cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani, alcoolul este însă principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii de viață trăiți cu incapacitate sau pierduți prin deces prematur.
Potrivit specialiștilor, consumul de alcool în rândul adolescenților este însă o reală problemă, deoarece are un efect nociv asupra creierului minorilor care este încă în dezvoltare, dar aduce cu sine și alte probleme de sănătate sau sociale.
Consumul de alcool în rândul adolescenților – o problemă
În România, conform unei statistici efectuate în anul 2018 de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), aproximativ 84% din băieții și 12% din fetele, în vârstă de 16 ani, au consumat cel puțin o dată în viață o băutură alcoolică.
La Botoșani situația este una oarecum îmbucurătoare, deoarece s-a mai diminuat numărul de adolescenți și tineri care ajung la urgențe în stare de ebrietate, euforie și aproape de comă alcoolică.
„Ne confruntăm în Compartimentul de Primiri Urgențe cu excesul de alcool, respectiv copii care vin de la stare de ebrietate, euforie, până la stare de comă. Din fericire, în ultima perioadă acest consum s-ar putea spune că s-a diminuat. Normal, mai sunt acele persoane care beau acasă și nu îi aduce nimeni, pentru că bea și mama, bea și tata și li se pare normal. Nu am o statistică, însă în decursul unei luni nu cred că nu sunt mai mulți de cinci pacienți. Nu este un fenomen de masă”, a declarat Cătălin Mihailiuc, medic Compartimentul de Primiri Urgențe Copii din cadrul Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani.
Mai mult decât atât, specialiștii botoșăneni precizează că ar trebui interzis cu desăvârșire consumul de alcool în rândul minorilor.
„La noi ajung copii aflați sub influența alcoolului, consum abuziv, intoxicație alcoolică acută, pe fondul căreia apar agitația psihomotorie și tulburări ale comportamentului. Alcoolul, prin efectul nociv pe care îl are asupra creierului la minori, la adolescenți până la 18 ani, ar trebui interzis cu desăvârșire. Nu este ok, dar probabil ține și de cultura românului de a consuma o gură de alcool, de tărie, de bere, spunând că să guste și copilul că îi este poftă. De obicei cam asta este mentalitatea. Consumul de alcool este nociv pentru un creier aflat în dezvoltare și pentru dezvoltarea lui ulterioară”, a precizat dr. Lauria Jijie, medic în cadrul Compartimentului de Psihiatrie Pediatrică.
O statistică arată că s-a constatat o creștere a frecvenței cazurilor de consum de alcool în rândul adolescenților care au între 15 și 17 ani.
Prevenția, o soluție salvatoare
Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli diferite, printre care se numără tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate şi altele), boli digestive (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută și cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv şi sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (pneumonie, tuberculoză și altele), traumatisme (auto şi heteroagresivitate, suicid, omor, intoxicații accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale).
Medicul Laura Jijie menționează că cea mai bună soluție ar fi prevenția. Iar cea mai utilă variantă ar fi să se înceapă chiar din familie, acolo unde adolescenții fac ceea ce văd la părinți.
„Din acest punct de vedere eu spun că ar trebui să intervenim pe prevenție. Prevenție care să se facă pornind din familie, acolo unde părinții sunt mai restrictivi, care controlează mai bine anturajul, timpul liber al copilului. Bineînțeles că riscul de a consuma alcoolul, acolo este mai scăzut. Prevenția se poate face și la școală, prin orele de dirigenție sau prin centrele de sănătate mentală, pentru a discuta, a face psihoeducație privind efectele consumului de alcool”, a precizat medicul Laura Jijie.
Organismul tinerilor are anumite particularități în comparație cu cel al adultului. De exemplu, toleranța tânărului la alcool crește în timp, nu apare dintr-o dată, nu apar fenomenele de sevraj și există riscul de a combina alcoolul cu alte droguri sau substanțe psihoactive.
De cele mai multe ori copiii ajung să se cufunde în alcool, din cauza problemelor de acasă, problemelor personale sau de la școală, cum ar fi bullying, și pot să cadă într-o depresie sau să se aleagă cu stări de anxietate. În aceste cazuri ar trebui să se intervină într-un program de recuperare, care se face în echipă cu psihologul, medicul pediatru, pedopsihiatrul, școala și familia.
„Statistica ne arată că, de exemplu, în America prin programele de sănătate mentală derulate, prin politicele pe care ei le-au derulat, cu cât scade numărul fumătorilor în rândul tinerilor cu atât scade și riscul de a asocia alcool sau alte substanțe psihoactive. În fiecare an s-a redus numărul fumătorilor. Dacă în România statisticile ne-ar oferi niște date am vedea că numărul tinerilor care fumează este în creștere de la an la an. De asemenea, cu cât vârsta de debut este mai mică cu atât riscul de a dezvolta în viitor patern aditiv față de alcool crește”, a completat Laura Jijie.
O altă soluție ar fi ca minorii să nu poată cumpăra alcool. Lucru pe care îl spune și legea, dar nu este pus în practică de unitățile alimentare sau societățile comerciale.
„De asemenea, ar trebui discutat la nivel de stat facilitatea cu care minorul are acces la alcool. Comercializarea alcoolului este interzisă tinerilor sub 18 ani. Nu este în regulă ca un minor să considere normal că este ok să consume alcool indiferent de ocazia pe care ar trebui să o sărbătorească. Un copil care trăiește într-o familie unde părinții consumă alcool, atunci și lui i s-ar părea că este normal ca și el să consume alcool”, a mai zis Laura Jijie.
Săptămâna prevenirii consumului de alcool
Săptămâna viitoare, mai precis în intervalul 19 – 25 iunie, se desfășoară la nivel european săptămâna prevenirii consumului de alcool.
Astfel, săptămâna viitoare doritorii pot completa un chestionar prin care să își verifice nivelul de dependență, tot cu recomandările specialiștilor. De asemenea, pentru cei care nu știu cum sau cui să ceară ajutor există o Asociație, numită „Alcoolicii Anonimi”, la nivelul județului Botoșani.
Cei interesați pot apela la numărul de telefon 0743 143 039 sau 0744 501 638.