În cursul zilei de 4 septembrie 2024, în jurul orei 20:00, un bărbat de 40 de ani a ajuns pe Secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani în comă profundă, cu un scor Glasgow de 5, rigiditate musculară generalizată și cu mandibula încleștată.

La prima examinare cadrele medicale au exclus diagnosticul de meningită prin puncție LCR și s-a ridicat suspiciunea de tetanos. Acest lucru a fost bănuit, deoarece în urmă cu două săptămâni pacientul se tăiase într-un foarfece ruginit (de tuns oi) și tabloul clinic se potrivea diagnosticului. A fost pus pe antibioterapie empirică. La antibioterapie empirică nu se cunoaște cu certitudine bacteria implicată, astfel că medicii acționează pe cel mai posibil patogen.

Pacientul a rămas stabil respirator, susținut cu oxigen suplimentar și hemodinamic.

Slalom printre spitale pentru găsirea tratamentului

A doua zi (5 septembrie 2024 nota red.), ca urmare a consultului de specialitate s-a recomandat administrarea de ser antitetanic sau imunoglobuline. Având în vedere opinia medicilor care au considerat că pentru supraviețuirea pacientului singura șansă era administrarea de ser antitetanic, s-au întreprins demersurile în vederea achiziționării acestuia.

Reprezentanții Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani au luat legătura cu Ministerul Sănătății și spitalele din Suceava, Iași, București, Timișoara, Buzău și Târgoviște, dar care nu aveau nici ser antitetanic, nici imunoglobuline vitale pentru salvarea vieții pacientului.

Serul antitetanic a fost găsit la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din Chișinău – Republica Moldova și a fost adus prin intermediul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) în aproximativ cinci ore de la solicitare.

Pacientul recuperase ușor din starea neurologică în cursul zilei de 5 septembrie, înaintea administrării serului antitetanic, dar la șase ore după administrarea acestuia și-a revenit aproape integral.

Pe parcursul șederii în Terapie Intensivă a rămas stabil neurologic. După 48 de ore de la administrarea serului nu avea disfuncție de organ și devenise afebril, astfel că a fost transferat pe Secția de Boli Infecțioase.

„Subliniem faptul că un diagnostic pus imediat pe baza anamnezei și a simptomelor clinice, precum și a tratamentului etiologic sunt cele care salvează în mod real viața pacienților, iar vaccinarea populației este o reală metodă de prevenție în momentul în care se respectă în totalitate schema recomandată de către Ministerul Sănătății”, au transmis reprezentanții unității sanitare.

Metoda recomandată de prevenire a cazurilor de tetanus la pacientul adult este reprezentată de administrarea profilactică a unei doze de vaccin la fiecare 10 ani prin medicul de familie sau ori de câte ori populația se accidentează cu obiecte posibil contaminate cu spori ai bacteriei tetanosului.