Dr. Alexandru Voropanov propune cele 10 lecții de sănătate oferite de experiența anului 2023.
1.Stop abuzului de antibiotice!
Din păcate, suntem campioni europeni la administrarea de antibiotice. Încă folosim mult prea des și abuziv antibiotice în tratamentul copiilor. Peste 90% din afecțiunile respiratorii au o etiologie virală, adică un virus, iar tratarea unei viroze respiratorii cu antibiotice nu aduce niciun beneficiu terapeutic. Utilizarea cu prea multă ușurință a antibioticelor contribuie la dezvoltarea rezistenței generale la antibiotice – practic, în timp, printr-o utilizare prea frecventă, antibioticele devin ineficiente.
În același timp, mai ales la copii, vorbim de multe ori de efecte secundare importante ale administrării antibioticelor. Printre cele mai frecvente efecte secundare ale antibioterapiei la copil se numără diareea, greața și vărsăturile, dar și erupțiile cutanate sau reacțiile alergice.
Antibioticele produc dezechilibre la nivelul florei bacteriene intestinale, dezechilibre care pot crea probleme pe termen scurt, mediu și lung. Una dintre complicațiile acestui dezechilibru la nivel de floră intestinală o reprezintă infecția fungică (ex: candidozele). Pe scurt, antibioticele nu ar trebui folosite la primele semne de răceală ale copilului, ci doar după consultul medical și la recomandarea medicului.
2.Expunerea copiilor mici la ecrane este deosebit de dăunătoare!
Expunerea copiilor la ecrane nu reprezintă o soluție, ci un dezastru. Tot mai multe studii recente ne arată cât de dăunătoare pot fi ecranele în dezvoltarea micuților. Ghidurile pediatrice internaționale interzic expunerea la ecrane a copiilor mai mici de 2 ani și recomandă maxim 1 oră de expunere la ecrane pentru copii cu vârste între 2 și 5 ani.
Din păcate, un studiu pe aproape 90.000 de copii demonstrează faptul că majoritatea covârșitoare a copiilor sunt expuși în fața ecranelor cu mult peste recomandările medicale internaționale. Pentru o dezvoltare armonioasă, copiii au nevoie de interacțiune umană, iar folosirea dispozitivelor electronice la vârste prea mici sau pentru durate de timp prea mari reprezintă un real pericol pentru copii.
Printre consecințele expunerii prelungite la ecrane se numără: probleme cognitive și de dezvoltare neuropsihomotorie, afecțiuni oculare, tulburări de somn și de comportament, iar la copilul mai mare: izolare socială, sedentarism, tulburări emoționale și de comportament.
Totodată, este demonstrată asocierea dintre expunerea copilului în fața ecranelor și deficitul de atenție sau afecțiuni precum ADHD (tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate).
3.Tusea este un mecanism de apărare și (de cele mai multe ori) nu trebuie combătută la copil
Am ales să vorbesc despre tuse, pentru că anul 2023 a fost marcat de sute (poate mii) de decese în rândul copiilor provocate de siropurile de tuse. Tusea este un act reflex (involuntar) al organismului cu rol de eliminare a secrețiilor, corpilor străini sau a iritanților din căile respiratorii.
Practic, tusea reprezintă un foarte important mecanism de apărare al organismului împotriva potențialelor pericole. Similar, febra reprezintă un alt mecanism important de apărare al organismului, care are un rol important în lupta antiinfecțioasă și care, dacă starea generală a copilului este relativ bună, nu trebuie combătută.
Ca pneumolog pediatru, primesc frecvent solicitarea unui sirop de tuse. În primul rând, antitusivele sunt contraindicate la copilul sub 12 ani. În al doilea rând, medicația mucolitică poate fi dăunătoare în cazul copilului mic, care nu știe să expectoreze și nu poate elimina secrețiile abundente din căile respiratorii. Marea majoritate a siropurilor de tuse aflate în farmacii nu sunt medicamente, ci suplimente care nu au aprobarea Ministerului Sănătății și care nu sunt suficient studiate.
Deși atrăgătoare pentru părinți, fiind așa-zis „naturale” sau „din plante”, interacțiunile substanțelor componente sunt extrem de rar studiate, și frecvent pot da reacții nedorite la pacienții pediatrici. Dacă dorim totuși un calmant natural pentru tusea copilului putem folosi mierea (orice variantă preferată de copil) de la vârsta de 1 an.
4.Cum creștem imunitatea copilului?
Această temă cred că reprezintă una din preocupările multor părinți, din dorința de a scăpa de toate virozele pe care cei mici le iau din colectivitate. Cunoaștem cu toții… 2-3 zile la grădiniță, 2 săptămâni acasă. Ei bine imunitatea organismului trebuie văzută precum o căsuță construită din cărămizi și cu fiecare răceală se mai adaugă o cărămidă la imunitatea copilului.
Este normal și chiar sănătos ca orice copil să aibă câteva episoade de răceală în fiecare an. Atât timp cât organismul reacționează prin semne și simptome la interacțiunea cu agenții infecțioși practic avem un răspuns al imunității organismului.
Stimularea imunității este însă foarte periculoasă. Nu ne putem juca cu imunitatea unui copil pentru că nu știm ce putem declanșa (mă refer inclusiv la boli autoimune).
Să facem un scurt exercițiu de imaginație: centrul de control al imunității este precum centrul de comandă dintr-o centrală nucleară. Putem să intrăm și să începem să apăsăm aleatoriu pe butoanele din centrul de comandă? Evident că NU.
Mesajul este că imunitatea copilului nu se obține printr-un sirop, ci printr-un stil de viață sănătos: alimentație sănătoasă, hidratare adecvată, sport și somn suficient.
Deficitul de imunitate (imunodeficiența) este rar și trebuie suspectat doar în situația unor infecții severe frecvente și/sau recurente (pneumonii lobare sau complicate, otite perforate, infecții cutanate persistente), atunci când există infecții oportuniste (cu bacterii care de obicei nu provoacă probleme) sau când există un istoric clinic sugestiv (diaree cronica, deficit de creștere, deficit nutrițional etc.).
5.Epidemiile anului 2023 în rândul copiilor
Decembrie 2023 a venit cu un val impresionant de cazuri de rujeolă, moment în care a fost declarată epidemie la nivel național. Organizația Mondială a Sănătății a reacționat în același timp la numărul mare de pacienți infectați. Ca pediatru am fost surprins de numărul mare de copii care se prezentau la camera de gardă cu rujeolă.
Rujeola, cunoscută și sub denumirea de pojar, este o boală infecțioasă, extrem de contagioasă cauzată de virusul rujeolic. Simptomele rujeolei includ febră, erupție cutanată, tuse, conjunctivită, secreții nazale, simptome care pot persista timp de 1-2 săptămâni. Complicațiile rujeolei sunt importante mai ales la copilul mic sau a copiilor cu comorbidități (afecțiuni asociate). Printre complicații se numără: pneumonia, encefalita, otită medie, leziuni ale corneei cu pierderea vederii, anemie și trombocitopenie (scăderea numărului de trombocite).
Finalul anului 2023 a venit cu spitale de pediatrie pline de copii cu patologie respiratorie și cu un nou val epidemic (chiar dacă nedeclarat la nivel național) – de gripă.
Gripa este o afecțiune respiratorie cauzată de virusurile gripale. Simptomatologia este foarte sugestivă: febră înaltă, tuse, durere de cap, durere în gât, dureri musculare, secreții nazale. Astfel diagnosticul se poate pune și pe baza examenului clinic și a simptomelor. Este de menționat că, pentru gripă, spre deosebire de alte infecții virale, există tratament medicamentos antiviral recomandat (Oseltamivir), dar care are eficiență importantă doar la administrarea în primele 3 zile de simptome.
Din păcate, ambele epidemii au venit și cu decese în rândul copiilor. Tocmai de aceea, este important să înțelegem că prevenția are rolul ei, mai ales dacă vorbim de copilul cu comorbidități (afecțiuni asociate).
6.Tulburările din spectrul autist (TSA) sunt în creștere – cum le recunoaștem?
Prevalența (numărul de cazuri noi și vechi) de TSA a crescut în ultimii ani. Conform unui studiu publicat de CDC (Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor), prevalența cazurilor de TSA a ajuns la 1 din 36 de copii în vârstă de 8 ani. Potrivit aceluiași studiu băieții sunt de 4 ori mai afectați decât fetele. Cauzele TSA nu sunt complet înțelese, dar cercetările sugerează o combinație de factori genetici, neurologici și de mediu pot favoriza dezvoltarea TSA.
Autismul este o tulburare de dezvoltare care afectează comunicarea, socializarea și imaginația, pe tot parcursul vieții (nu se vindecă) prezentă de la naștere. Este important să înțelegem că diagnosticul TSA realizat la timp poate contribui la o terapie mai eficientă.
Printre semnele specifice TSA se numără dificultățile de comunicare, dificultăți de interacțiune și joc social, comportamente repetitive sau stereotipe, sensibilitate la stimuli senzoriali și rezistență la schimbare. Diagnosticul și tratamentul sunt realizate de către specialiștii în psihiatrie pediatrică.
7.Intoxicațiile – cel mai bine este să le prevenim!
Anul 2023 a adus cu el un număr impresionant de intoxicații în rândul copiilor. Cele mai multe accidente s-au întâmplat în rândul copiilor mici, sub vârsta de 5 ani. Copiii trebuie supravegheați, iar produsele care sunt periculoase nu trebuie lăsate niciodată la îndemâna copiilor. Printre cele mai frecvente cauze de intoxicație la copil se numără: detergenții, medicamente, produsele caustice, naftalina, produse pe bază de solvenți.
La nevoie se va apela serviciul de urgență 112. Există și un serviciu telefonic de urgență pentru intoxicații: TOXAPEL (021 210 61 83) destinat informării populației cu privire la primul ajutor acordat copilului până la sosirea salvării sau până la prezentarea la spital.
Totodată, curiozitatea copiilor în vârstă de până în 3 ani și faptul că aceștia cunosc lumea prin intermediul tuturor simțurilor, având obiceiul de a duce tot la gură pot conduce la alte tragedii:
Ingestia accidentală de baterii – chiar și bateriile uzate trebuie depozitate adecvat, leziunile provocate de baterii sunt deosebit de periculoase.
Aspirația de corpi străini (mici bucăți de plastic, biluțe, jucării mici) care pot ajunge la nivel pulmonar (cauză de tuse cronică) sau care pot pune viața în pericol, dacă vorbim de înecul prin corp străin (stop respirator).