În viitor, persoanele condamnate penal vor putea să facă parte din Guvern, însă numai dacă acestea au fost reabilitate între timp, prevede un proiect de act normativ adoptat recent la Senat. În prezent, legislaÈ›ia în vigoare nu conÈ›ine referirea la reabilitare.

 

Modificarea este inclusă într-un Proiect de lege privind Codul administrativ al României, ce a fost adoptat luni de Senat. Documentul este gândit, practic, pentru a prelua, printre altele, È™i prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea È™i funcÈ›ionarea Guvernului României È™i a ministerelor. Pentru a se aplica, documentul trebuie adoptat È™i de Camera DeputaÈ›ilor.

 

Acolo unde se face referire la condiÈ›iile generale pentru ocuparea funcÈ›iei de membru al Guvernului, documentul indică trei asemenea cerinÈ›e: persoanele vizate să fie cetățeni români cu domiciliul în È›ară, să se bucure de exerciÈ›iul drepturilor electorale È™i să nu aibă condamnări penale, exceptând situaÈ›ia în care a intervenit reabilitarea.

 

În prezent, condiÈ›ia referitoare la condamnările penale, ce a fost pe agenda publică în prima parte a anului 2017, nu conÈ›ine nicio precizare privind reabilitarea. TotuÈ™i, propunerea acestei excepÈ›ii vine în contextul în care judecătorii CurÈ›ii ConstituÈ›ionale a României (CCR) au atras recent atenÈ›ia că reabilitarea trebuie să permită ocuparea unei funcÈ›ii în Executiv.

 

„Prin urmare, apare cu evidență că, potrivit dispoziÈ›iilor legale în vigoare, sintagma «nu au suferit condamnări penale» încetează să mai constituie o interdicÈ›ie la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce priveÈ™te persoanele care cad sub incidenÈ›a/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei «nu au suferit condamnări penale» din cuprinsul art. 2 din Legea nr. 90/2001 ar fi contrară literei È™i spiritului ConstituÈ›iei. (...) Având în vedere cele de mai sus, revine Parlamentului, PreÈ™edintelui României sau Guvernului, după caz, competenÈ›a de a interpreta textul legal criticat în cadrul raporturilor de drept constituÈ›ional aplicabile, în funcÈ›ie de reglementările de drept penal substanÈ›ial antereferite”, scrie în Decizia CCR nr. 304/2017

 

Curtea s-a pronunÈ›at asupra condiÈ›iei referitoare la condamnările penale după ce Avocatul Poporului a sesizat că aceasta ar fi contrară Legii fundamentale a României. Judecătorii au respins sesizarea, însă au apreciat că reabilitarea trebuie să permită persoanelor să devină membri ai Executivului.

 

Proiectul Codului administrativ „reglementează cadrul general pentru organizarea È™i funcÈ›ionarea autorităților È™i instituÈ›iilor administraÈ›iei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum È™i regulile specifice privind proprietatea publică È™i privată a statului È™i a unităților administrativ-teritoriale”, după cum scrie chiar la primul articol al documentului.

 

Printre altele, viitorul Cod administrativ ar urma să preia prevederile actuale ale Legii Guvernului, ale Legii prefectului, ale Statutului funcționarilor publici sau ale Legii administrației publice locale.

 

AtenÈ›ie! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Camera DeputaÈ›ilor, să fie promulgat prin decret prezidenÈ›ial È™i în final să fie publicat în Monitorul Oficial.

sursa: Avocatnet.ro