Propunerile din Legea EducaÈ›iei sunt rezultatul celei mai ample consultări naÈ›ionale din domeniu È™i reprezintă fundaÈ›ia primei reforme autentice a sistemului educaÈ›ional din România. Peste 10.000 de specialiÈ™ti au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educaÈ›ia din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă, mai bine pliată pe cerinÈ›ele pieÈ›ei, dar È™i pe nevoile elevilor, studenÈ›ilor, ale părinÈ›ilor È™i profesorilor.
Iar România are nevoie ACUM de reforma sistemului de educaÈ›ie. Există È™ansa de a reconstrui pe principii solide, sănătoase, în acord cu problemele È™i nevoile celor direct implicaÈ›i, în acord cu vremurile pe care le trăim, în acord cu nevoia României de a avea generaÈ›ii de tineri bine pregătiÈ›i.
Potrivit propunerilor, EducaÈ›ia va primi 15% din bugetul general consolidat. Se va acorda o atenÈ›ie burselor sociale È™i de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea È™i reducerea abandonului È™colar. Principiul este simplu: fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educaÈ›ie, indiferent din ce mediu provine. Urmărirea traseului È™i a progresului unui elev vor fi mai uÈ™or de făcut prin apariÈ›ia portofoliului personal educaÈ›ional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță È™i va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar È™i care au fost problemele, provocările ori performanÈ›ele. La finalul gimnaziului, consilierul È™colar È™i dirigentele vor emite părinÈ›ilor o recomandare care va avea în vedere opÈ›iunile educaÈ›ionale È™i profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fiÈ™ei matricole È™i a unei evaluări specifice.
Totodată, potrivit legii, profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că îÈ™i cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile È™i nevoile acestora. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii È™i apoi vor putea susÈ›ine concursul naÈ›ional pentru titularizare. Există în proiectul de lege o îmbunătățire clară. Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie. Prin urmare, putem vorbi despre un salariu care se poate apropia de 4. 000 RON. O atenÈ›ie sporită va fi acordată Centrului NaÈ›ional pentru Formare È™i Dezvoltare în Cariera Didactică, ce va asigura continuarea formării profesorilor È™i a creÈ™terii calității în actul educaÈ›iei. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerinÈ›ele momentului.
O temă care a generat dezbateri este a titlurilor academice. În noua lege, plagiatul se sancÈ›ionează cu retragerea titlului de doctor È™i sunt prevăzute mecanisme mai eficiente pentru identificarea abaterilor din doctorate. Iar regula generală este aceasta: etica È™i integritatea sunt priorități. La capitolul verificarea doctoratelor, schimbarea majoră este următoarea: se va înfiinÈ›a Comisia NaÈ›ională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), ca instanță supremă academică pentru verdicte în materie de abatere de la etica acordării de titluri. Concret, eventualele plagiate nu vor mai fi verificate de către CNADTCU, ci de către această comisie, dar după universitatea care a acordat titlul de doctor.
După constatarea plagiatului de către Comisia NaÈ›ională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul va avea obligaÈ›ia să formuleze acÈ›iune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor. ExplicaÈ›ia este una simplă: instituÈ›iile de învățământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislaÈ›iei în sensul asumării de către universități a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de Licență/Master/Doctorat, precum È™i în acord cu practicile internaÈ›ionale.
Legea EducaÈ›iei prevede È™i reducerea abandonului universitar prin instituirea unui program naÅ£ional de prevenire: Programul NaÅ£ional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU). Va exista È™i programul ”A doua ÅŸansă”, dar È™i implicarea cadrelor didactice, astfel încât studenÈ›ii să nu abandoneze cursurile. Conform Ministerului EducaÅ£iei, (PNRAU) ar urma să beneficieze de o finanÅ£are anuală de 200 de milioane de lei.
Dar nu putem vorbi despre reforma învățământului superior fără o reformă a funcÈ›iilor din acest domeniu. Astfel, potrivit noilor prevederi, mandatul de rector va fi de 5 ani, cu o limită de mandate asumată de fiecare universitate. Principiul autonomiei universitare manifestat în spiritul libertății academice trebuie să garanteze comunității universitare dreptul de a–È™i alege rectorul. Nicio altă funcÈ›ie de conducere aleasă din universități nu are o limită de mandate prevăzută în lege. Nici preÈ™edintele senatului universitar, nici prorectorii, nici decani, nici prodecanii, nici directorii de departament, nici membrii senatului universitar nu au un număr limitat de mandate.
AÈ™adar, există suficiente modificări în proiectul propus, atât pentru mediul preuniversitar, cât È™i pentru mediul universitar, care pot duce EducaÈ›ia din România la standarde foarte înalte!
(Comunicat de presă)