Urmas de seama al lui Grigore Antipa, botosaneanul Dumitru Murariu este el insusi director al celui mai mare muzeu de istorie naturala din tara, membru al Academiei Romane.
Nascut pe meleagurile care l-au plamadit pe Grigore Antipa - unul dintre cei mai mari savanti ai tarii si ai lumii, statornic in a-si urma indeaproape si cat mai merituos inaintasul, Dumitru Murariu a incercat, cu modestie, dar hotarata pornire, sa aseze Botosaniul pe harta turistica, fie si numai prin faptul ca orasul pastreaza inca intact locul in care s-a ivit pe lume Grigore Antipa.
Nascut in Ungurenii Botosanilor, pe 21 septembrie 1940, Dumitru Murariu a urmat clasele primare in sat, iar liceul "la oras", la "A.T.Laurian".
La Iasi a absolvit, in 1966, Facultatea de Biologie-Geografie, sectia zoologie, pentru ca in 1975 sa devina doctor in stiinte biologice al Universitatii din Bucuresti.
Viata sa s-a legat definitiv, se pare, de numele savantului Grigore Antipa, Dumitru Murariu indeplinind mai intai functia de sef de sectie la Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" Bucuresti, institutie pe care din 1990 o si conduce, din postura de director general.
De-a lungul timpului a facut cercetari la Institutul Smithsonian din Washington DC, la Muzeul de Istorie Naturala din Pittsburg – Pennsylvania si la Muzeul de Istorie Naturala al Universitatii Statului Kansas din Lawrence.
In urma cu cativa ani, Dumitru Murariu a incercat sa induplece autoritatile botosanene sa se implice in conservarea Caselor Antipa din Botosani. Proiectul, de anvergura la acea vreme, se baza pe o finantare PHARE, obtinuta de Muzeul Judetean de Istorie Botosani, si se referea la Reabilitarea patrimoniului istoric si cultural in vederea sporirii atractivitatii turistice a judetului Botosani.
Era vorba despre reabilitarea cladirii Muzeului de Etnografie, a celor doua case memoriale Grigore Antipa si despre infiintarea unui muzeu de etnografie in aer liber. Cu sprijinul lui Dumitru Murariu, sefii Muzeului Judetean isi propuneau ca in Casele Antipa, situate pe Bulevardul Mihai Eminescu, sa amenajeze un centru de documentare pentru elevii cu performate deosebite la biologie. Se intampla in 2004.
Intre timp, Muzeul de Etnografie a fost retrocedat, obiectele de patrimoniu bagate la subsol, iar Casele Antipa sufocate de o minunatie de carciuma.
Casa Antipa, in care s-a nascut in 1867 marele savant roman Grigore Antipa, dateaza din 1860 si figureaza pe Lista Monumentelor Istorice a Institutului National al Monumentelor Istorice, la pozitia 289. Omul de stiinta Grigore Antipa este primul savant care a primit, in noiembrie anul trecut, post-portem, titlul de cetatean de onoare al Bucurestiului. Demersul apartine Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti, care poarta numele omului de stiinta. Decizia de cinstire a lui Grigore Antipa a fost luata de nimeni altul decat directorul Muzeului bucurestean, botosaneanul Dumitru Murariu.
Conducerea Muzeului Judetean Botosani, pentru a acoperi intrucatva rusinea de care ne acopeream, a propus, in 2005, ca Dumitru Murariu sa primeasca titlul de Cetatean de Onoare al municipiului Botosani.
Distinctie mai mult decat meritata, desigur, dar probabil ca nu acesta va fi fost visul bucuresteanului nascut botosanean.
Cu un Titlu de onoare bifat, botosanenii isi duc mai departe rusinea pe care, probabil, nimic nu o va putea spala: Muzeul de Etnografie naruit, cedat mult prea usor unor mostenitori care cantaresc istoria in bani, si Casele Antipa "deocheate" zi de zi de cafengiii si moftangiii anilor 2000, intr-un oras care nu va fi niciodata ce-a fost si nici mai mult decat este acum.
Ce sa fie in sufletul acestui urmas al lui Grigore Antipa? Cu ce ganduri ne priveste Dumitru Murariu pe noi, ilustrii ignoranti ai Botosanilor?
Cine, intalnindu-l, va indrazni sa se mandreasca si sa spuna: Noi suntem din Botosani, orasul care i-a dat lumii pe Eminescu, Iorga, Antipa, Onicescu... (Stiri Botosani, 4 septembrie 2009)
