La 34 de ani, este doctor în Filosofie şi redactor la Editura "Institutul European" din Iaşi. Camelia Grădinaru nu pare să fi fost un copil teribil, deşi la vârsta de 15 ani publică un volum de poezie, ci mai degrabă o manifestare firească a unei minţi strălucite, un tânăr ale cărui capacităţi depind nu doar de mediu, societate sau oportunităţi de orice fel, ci mai ales de perseverenţa, seriozitatea şi inteligenţa de a-şi gestiona corect cariera şi de a-şi disciplina eficient aptitudinile. 

Născută pe 23 aprilie 1978 în Corni, judeţul Botoşani, Camelia Grădinaru a absolvit, în anul 2001, Facultatea de Filosofie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, în acelaşi an devenind şi doctorand în specialitatea Logică şi retorică, pregătind o teză cu titlul "Discursul filosofic postmodern. Jean Baudrillard".

Din decembrie 2003 până în ianuarie 2004 a urmat un stagiu la Centre de Recherches Sémiologiques de l’Université de Neuchâtel, Elveţia.

În anul 2008 obţine titlul de Doctor în Filosofie, cu o teză despre discursul filosofic postmodern.

În perioada 2005-2007 este cadru didactic asociat la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi.

În prezent, este redactor la editura "Institutul European" din Iaşi.

Devine membru al Seminarului de Logică discursivă, Teoria argumentării şi Retorică din cadrul Facultăţii de Filosofie a aceleiaşi universităţi, precum şi redactor de carte. A semnat studii introductive, articole şi recenzii în reviste de specialitate şi dicţionare. A publicat articole de retorică, studii media şi filosofie postmodernă.

Domeniile de competență ale Cameliei Grădinaru sunt filosofia postmodernă, retorica, teoria discursivitatii, New Media.

Traduce Yves Cattin, Marile noţiuni filosofice. 4. Metafizică şi religie (2006), precum şi Jean Piaget, Formele elementare ale dialecticii (2007).

Este autoarea lucrării Discursul filosofic postmodern. Cazul Baudrillard (Institutul European, Iași, 2010).

În anul 1997 a publicat volumul de versuri "Aprinde-mă, Doamne, să-mi încălzesc mâinile", la Editura Geea din Botoşani.

De asemenea, publică o serie de studii şi articole în revista Timpul (Iaşi), revista 13 Plus (Bacău), revista Hermeneia, Ed. Fundaţiei Axis, Iaşi, Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", revista Argumentum, Ed. Fundaţiei Axis, Iaşi.

Semnează prefaţa lucrării "Noţiunea de cultură în ştiinţele sociale", Denys Cuche, Institutul European, Iaşi, precum şi la Peter Burke, "O istorie socială a cunoaşterii. De la Gutenberg la Diderot", Institutul European, Iaşi.
 

CITEȘTE ȘI: "Chirurgii din Botoșani au extirpat o tumoră de peste 16 kg. ”Eu am crezut că îm..."