În urmă cu mai bine de 10 ani, un grup de liceeni din Botoşani scria istorie în teatrul adolescent, aşezând spectacolul într-o zonă profesionistă, surprinzător de bine conturată într-o notă a firescului, a naturalului, a jocului exuberant şi totuşi echilibrat. Un spectacol care uimea prin distribuţia numeroasă (se vorbea de vreo 60 de elevi), dar mai ales prin coregrafia de excepţie ce avea să dea nota finală a întregii producţii teatrale.
Spectacolul despre care facem vorbire era "Visul unei nopţi de vară" (vezi video), produs în anul 2003 de Drama Club, trupa de teatru a Colegiului Naţional "A.T.Laurian" Botoşani. Regizorul care reuşea atunci una dintre cele mai strălucite performanţe în teatrul adolescent era Volin Costin (secondat de actriţa Silvia Răileanu), iar spectacolul beneficia de coregrafia Victoriei Bucun.În Botoşani şi nu numai, se vorbea atunci despre un spectacol-fenomen. "Visul unei nopţi de vară", de W. Shakespeare, obţinea Marele Premiu la Festivalul de Teatru "Lyceum" (Botoşani, 2003), Marele Premiu la Festivalul Naţional de Teatru "Yorick" (Piatra neamţ, 2003), şi tot Marele Premiu la "Festivalul de Teatru "Orpheus" (Iaşi, 2004).
În rolul principal (Fundulea) era Adrian Tapciuc. Oberon era interpretat de Cătălin Andrioaie, iar în rolul Titaniei, Bianca Isaincu. Un personaj extrem de apreciat şi cu un rol bine definit pe parcursul întregului spectacol, accentuat şi de nota coregrafică dirijată atent de Victoria Bucun, era Puck spiriduşul, sfătuitorul de taină. Interpretat de Anamaria Antoci.
Un Puck ce avea să îşi ia în serios misiunea, Anamaria Antoci reuşind să contureze un spiriduş ghiduş, sprinţar, ea impresionând în special prin modul în care a urmat linia coregrafică, conferind totodată personajului nota mirifică, fabuloasă atât de specifică operelor shakesperiene.
Nu mare mi-a fost mirarea când, la puţini ani după "Visul...", am aflat că Anamaria Antoci urmează cursurile Facultăţii de Coregrafie, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) Bucureşti. Pentru că Anamaria dăruise personajului Puck un limbaj corporal care se distingea clar în mulţimea de pe scenă. Linii estetice complete şi expresive, o virtuozitate a gestului simplu care se încadra fericit în mişcarea precisă, elegantă a întregului corp.Aşadar, coregrafia nu avea cum să fie o surpriză. Iar cel care îşi va pune cu adevărat amprenta asupra personalităţii artistice avea să fie, până la urmă, dansul contemporan.
Însă din timpul facultăţii, Anamaria Antoci colaborează şi cu ARCUB - Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti, unde deruleaza programe si proiecte cu caracter cultural, artistic si educativ. A fost pe rând translator, a coordonat proiecte culturale de mai mare sau mai mică anvergură.
Continuă studiile, parcurgând un Master în management cultural, fapt care îi deschide o nouă poartă. Activează, pentru scurt timp, la Institutul Cultural Român, ca expert la Centrul Român de Informare de la Bruxelles, în cadrul Direcţiei Monitorizarea Programelor Institutelor Culturale Româneşti din Străinătate.
După dans şi management cultural, din 2012, aprofundează un alt domeniu cultural, cel al producţiei de film independent, lucrând la casa de producţie 4 Proof Film. În 2013 îşi înfiinţează propria firmă, astfel luând fiinţă Tapioca Film, la care se asociază cu trei prieteni (un editor şi doi directori de imagine). În paralel, desfăşoară proiecte culturale la ARCUB şi înfiinţează compania de dans Tangaj Dance, împreună cu coregrafa Simona Deaconescu.
Dansul şi filmul se îmbină fericit în ultima perioadă, lucrând în acest sens la scurt-metrajul "Silent Places", un proiect care îmbină dansul şi arta cinematografică, film cu care obţine şi creditul de producător. Scurt-metrajul a fost selectat la San Francisco Dance Film Festival, unde a fost distins și cu o Mențiune Onorabilă.
La 4 Proof Film lansează, de asemenea, la scurt-metrajul "Artă", în regia lui Adrian Sitaru, premiera având loc la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, filmul fiind foarte apreciat de critica de specialitate.
De asemenea, Tangaj Dance produce spectacolul de dans contemporan "0002 BIRDVILLE", lansat în 2014, în cadrul Explore Dance Festival, la Bucureşti.
"Spectacolul are un sistem interactiv de generare a proiecțiilor video conectat direct la mișcarea dansatorilor, la sunetele și respirațiile lor, astfel încât muzica se creează live pe scenă", spune Anamaria Antoci (sursa).A lucrat la producţia "La timp", un proiect filmat în stilul ciné vérité, dar şi la filmul "Fixeur", cel de-al doilea încă în curs de pregătire.
"Este vorba despre o co-producție cu Franța, care anul trecut a participat în două co-production market-uri internaționale (Cinelink Sarajevo, unde a obținul CNC France Award, şi Les Arcs Co-production Village) şi beneficiază de sprijin din partea Centrului Național al Cinematografei, obținând de asemenea şi un grant de dezvoltare al Programului MEDIA (Europa Creativă)", mărturiseşte cu entuziasm Anamaria Antoci (sursa).
A participat, la Koln, la workshop-ul de producție de film EAVE – European Producers Workshop, unde a prezentat proiectele la care lucrează, workshop-ul oferindu-i ocazia de intra într-o rețea internațională de producători de film.
Îi admiră pe regizorii noului val românesc, de la Cristi Puiu la Cristian Mungiu sau Marian Crişan, Adrian Sitaru, pentru că, "împinşi de lipsa surselor de finanțare, au reuşit să reinventeze cinema-ul, abordând un stil realist, de cele mai multe ori minimalist, şi să poziționeze cinematografia românească pe un loc important în industria internațională".
Parcursul pe care Anamaria Antoci îl străbate, de la Puck la dans-film-management cultural-producător, nu este o surpriză. Pentru că Anamaria Antoci s-a bazat, în tot ceea ce a întreprins, pe propria linie de manifestare, şi-a gestionat cu responsabilitate capacităţile artistice şi, ce este mai important, a crezut în ceea ce face. "Cred că în România este un nivel foarte ridicat nu doar de creativitate artistică, ci şi de inovație. Dar cei mai creativi suntem în a găsi resurse şi modalități prin care să ne realizăm produsele culturale şi să le aducem în fața publicului…".
Anamaria Antoci nu aşteaptă, nu cere, nu caută prilej de descurajare. Ea face parte din generaţia care îşi asumă alegerea, o motivează şi apoi îşi creează spaţiu de desfăşurare şi de manifestare. Nu crede în veşnicele scuze legate de "lipsa fondurilor, dar şi a energiei de a investi în proiecte independente, speranţa nesfârşită în fondurile de la stat şi sprijinirea continuă pe finanţările private, parteneriate ce duc la o lehamite artistică, o îngrădire a manifestării artistice". (sursa)
Iar publicul va aprecia un produs cultural de calitate, indiferent de mijloacele prin care artistul se exprimă. “Eu cred că există un public pentru orice, e nevoie doar să-l identifici şi să reuşeşti să-l atragi".
Anamaria Antoci a rămas, pentru mulţi dintre botoşăneni, dintre colegii de generaţie, şi sunt convinsă că şi pentru numeroşi dascăli din "Laurian", acel Puck sprinţar, cuceritor, mirific. Un personaj care stăpâneşte emoţia, o modelează şi o dăruieşte apoi fiecărui spectator în parte.
(Florentina Toniţă)
Credit foto: Facebook
Video: Youtube
