În cazul pedepselor cu închisoarea de până la un an pentru infracţiuni comise fără violenţă, persoanele condamnate vor putea executa pedeapsa la domiciliu, potrivit unui proiect de lege adoptat de parlamentari. De asemenea, proiectul reglementează şi dreptul deţinuţilor de a participa la înmormântări, precum şi numărul de zile considerate executate în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice.

 

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost adoptat ambele Camere ale Parlamentului şi urmează a fi trimis Preşedintelui pentru promulgare. Ulterior promulgării, pentru a-şi produce efectele, legea trebuie publicată în Monitorul Oficial.

 

 

-detenţia la domiciliu, în cazul pedepselor cu închisoarea de până la un an pentru fapte săvârşite fără violenţă;

-considerarea a 20 de zile ca fiind executate pentru fiecare lucrare ştiinţifică elaborată în timpul detenţiei;

-reglementarea expresă a dreptului deţinuţilor de a participa la înmormântarea unei rude apropiate.

1. Detenţia la domiciliu
 

Proiectul de lege menţionat anterior prevede că „În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an executarea pedepsei se realizează prin detenţie la domiciliu, cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă”.

 

De asemenea, detenţia la domiciliu va fi posibilă şi pentru persoanele condamnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracţiei minime obligatorii pentru liberarea condiţionată din pedeapsa iniţială a închisorii – chiar dacă aceasta este mai mare de un an.

 

Detenţia la domiciliu este, într-o oarecare măsură, o noutate în legislaţia penală, deoarece, în reglementările actuale, există numai măsura arestului la domiciliu, care reprezintă o măsură preventivă ce poate fi dispusă în cursul procesului penal, deci până la condamnarea definitivă. Spre deosebire de acesta, detenţia la domiciliu reprezintă o modalitate de executare efectivă a pedepsei în cazul persoanelor condamnate definitiv.

 

Deşi sunt două noţiuni diferite, proiectul de lege stabileşte că prevederile ce reglementează arestul la domiciliu sunt aplicabile şi detenţiei la domiciliu, respectiv: deţinutul nu poate părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar, trebuie să se prezinte în fața organului de urmărire penală sau a judecătorilor ori de câte ori este chemat şi nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martori, experți, ori alte persoane stabilite de organul judiciar.

 

2. 20 de zile considerate ca executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică
 

Proiectul de act normativ prevede că „în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate”, spre deosebire de legislaţia actuală, care stabileşte că se consideră 20 de zile executate „indiferent de numărul lucrărilor științifice sau al invențiilor realizate, pentru întreaga durată a executării pedepsei, inclusiv în cazul pedepselor contopite”. Prin urmare, după intrarea în vigoare a proiectului de lege, numărul de zile considerate ca executate va varia în funcţie de numărul lucrărilor ştiinţifice publicate.

 

3. Dreptul deţinutului de a participa la înmormântări
 

„Persoanele condamnate au dreptul de a participa, în condiţiile legii, la înhumarea sau incinerarea soţului sau soţiei, a unui copil, părinte, frate sau soră, ori bunic sau bunică”, prevede proiectul de modificare a Legii nr. 254/2013. În această situaţie, permisiunea de ieşire din penitenciar se va acorda pentru o perioadă de cinci zile, timp în care se va asigura paza „pentru condamnatul cu privire la care apreciază că prezintă un pericol pentru ordinea publică în cazul ieşirii din penitenciar”, se mai arată în proiect.

 

De asemenea, deţinutul trebuie să formuleze o cerere pentru a putea participa la înmormântare, iar conducerea penitenciarului este obligată să verifice existenţa cazului de deces în cel mult 24 de ore de la primirea cererii. Chiar dacă verificările nu se efectuează în acest termen, permisiunea de ieşire din penitenciar va fi acordată.

 

Prin această modificare, proiectul de act normativ reglementează expres dreptul deţinutului de a participa la înmormântarea unei rude apropiate, drept care nu poate fi îngrădit sau limitat. În prezent, Legea nr. 254/2013 prevede că deţinuţii pot primi învoire pentru participarea la ceremonia funerară, însă acest lucru este opţional.

 

Atenție! Prevederile proiectului de lege nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie promulgat de şeful statului și publicat în Monitorul Oficial.

Sursa: Avocatnet.ro