Dosarul „fabricii de permise” din Suceava va fi judecat de Tribunalul din Botoșani, se arată într-o sentință a Curții de Apel, publicată pe portalul instanțelor. Decizia este motivată de abținerea în bloc a magistraților însărcinați inițial, pe fondul unor incompatibilități.

Trimiterea în judecată a fost făcută de Biroul Teritorial al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), iar unul dintre membrii Secției Penale a Tribunalului din Suceava este soția unui procuror, ceea ce reprezintă un conflict de interese în soluționarea cauzei. Prin urmare, competența a fost declinată, Curtea deliberând punerea dosarului pe rolul instanței din Botoșani.

„În temeiul art. 68 alin. 9/1 Cod procedură penală, desemnează Tribunalul Botoșani – Secția penală, egal în grad cu Tribunalul Suceava – Secția penală, ca instanță ce urmează a soluționa cauza ce formează obiectul dosarului nr. 4186/86/2021 – cameră preliminară și judecată pe fond. Menține toate actele îndeplinite și măsurile dispuse în dosar până la această dată”, se menționează în decizia Curții de Apel Suceava.

În acest dosar au fost trimise în judecată 34 de persoane, angajați ai Serviciului Permise și Înmatriculări din Suceava, în frunte cu fostul șef, comisarul Radu Ionuț Obreja, instructori ai unor școli auto, dar și diferiți intermediari.

Potrivit procurorilor DNA, metodele „Șopteala” și „Vesta de blugi” au fost folosite pentru fraudarea examenelor și obținerea permiselor de conducere. Prima strategie se referă la divulgarea răspunsurilor corecte, faptă de care este acuzat inclusiv fostul coordonator al Serviciului din Suceava. În schimb, metoda „Vesta de blugi” constă în utilizarea de echipamente tehnice de comunicare ori înregistrare audio-video pentru comunicarea de la distanță a soluțiilor.

„În funcție de gradul de pregătire al candidatului sau de suma de bani disponibilă pe care candidatul era dispus să o remită cu titlu de mită, ajutorul se concretiza în comunicarea tuturor răspunsurilor aferente chestionarului electronic de către Obreja Radu Ionuț sau în comunicarea parțială a răspunsurilor. Suma de bani percepută de către grupare ar fi fost de 100 de euro pentru fiecare întrebare, sumă din care liderul grupării primea cea mai mare parte, restul fiind împărățit între alți membri ai grupării implicați în fraudarea examenului. Existau anumite categorii de candidați (cei care proveneau din alte județe decât Suceava ori persoane cu educație precară) în cazul cărora sumele de bani percepute și primite cu titlu de mită erau sensibil mai mari”, au arătat anchetatorii.