Cei care acumulează datorii fiscale trebuie să știe că acestea se moștenesc, potrivit legislației fiscale. Așadar, dacă succesorii celui care a acumulat la autoritățile fiscale datorii uriașe acceptă moștenirea, ei trebuie să știe că-și pun pe listă și datoriile fiscale ale defunctului, însă uneori nu în totalitate.
"În cazul în care obligaţia fiscală nu a fost îndeplinită de debitor, debitori devin, în condiţiile legii, următoarele persoane: a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului, în condiţiile dreptului comun (Codul civil - n.red.); (...) Debitorii care preiau obligaţia fiscală potrivit alin. (1) lit. a) şi b) se substituie vechiului debitor", scrie în Codul de procedură fiscală, redat de Avocatnet.ro.
Excepție fac amenzile aplicate debitorului defunct, potrivit actului normativ. Explicația vine de la faptul că amenda este o sancțiune aplicată unei persoane pentru a corecta comportamentul său contrar legii. Așadar, este o chestiune care nu ar trebui să se răsfrângă și asupra succesorilor acelei persoane, întrucât aceștia nu au avut practic nicio vină în toată povestea.
"(...) ori de câte ori se dezbate succesiunea unei persoane fizice decedate, notarul public are obligaţia de a solicita organului fiscal central şi organului fiscal local, certificatul de atestare fiscală pentru persoana fizică pentru care se dezbate succesiunea", mai stabilește Codul de procedură fiscală.
Așadar, la momentul la care se dezbate succesiunea, cei care se vor moștenitori ai persoanei decedate vor afla dacă aceasta din urmă a lăsat în urmă și anumite datorii - în ce cuantum, ce fel de datorii și eventual ce dobânzi și penalități s-au acumulat între timp.
Datornici devin doar cei care acceptă moștenirea, dar nu sărăcește nimeni
Discuția referitoare la moștenirea unor datorii este aceeași indiferent despre ce tipuri de datorii vorbim - de cele fiscale, de datoriile sub forma unor credite ipotecare la bancă, de datorii la persoane fizice sau juridice cu altfel de garanții sau chiar fără (creditorii care nu au creanța garantată sub niciun fel se numesc creditori chirografari).
Regulile (la care trimite și legislația fiscală, așa cum am văzut mai sus) sunt prevăzute în Codul civil, la secțiunea privind succesiunile. În momentul în care moștenim pe cineva, moștenim un întreg împărțit în două mari sfere: activul patrimonial (bunuri, bani, drepturi etc.) și pasivul patrimonial (datorii de tot felul, obligații sub diverse forme, etc.).
Într-o notă ușor comică, am putea spune că creditorii persoanei decedate se strâng laolaltă mai repede decât moștenitorii acelei persoane, întrucât aceștia dintâi au o necesitate mai mare să-și recupereze banii decât au moștenitorii dorința să primească bani.
Codul civil stabilește că moștenitorii legali și cei care au primit prin testament tot patrimoniul defunctului sau o parte din acesta răspund pentru datoriile și sarcinile acelei moșteniri numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia. Mai multe despre moștenirea datoriilor sub forma creditelor bancare se regăsesc în acest articol. Citeste continuarea pe Avocatnet.ro...