Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală a intrat luni seara la votul final în Camera Deputaților și a primit aprobarea majorității parlamentarilor, fiind aprobat prin procedură de urgență. Pentru ca prevederile sale să se aplice, el trebuie să treacă de șeful statului și să fie publicat în Monitorul Oficial.

 

 

Modificările discutate includ, în primul rând, eliminarea camerei preliminare. Apoi, inclusiv definiția suspectului va fi modificată. Astfel, suspectul va fi persoana cu privire la care există probe ori indicii temeinice că a comis o faptă penală, iar nu cea cu privire la care există o bănuială rezonabilă, cum e acum (de fapt, se urmărește înlocuirea sintagmei "suspiciune/bănuială rezonabilă" din prevederile Codului cu sintagma "indicii temeinice"), arata Avocatnet.ro.

 

Cu privire la denunț, pentru ca denunțătorul să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsă, denunțul va trebui depus în maximum un an de la data când a aflat de săvârșirea infracțiunii. Apoi, când se va sesiza din oficiu, organul de urmărire penală va trebui să arate concret de unde a aflat despre comiterea infracțiunii.

 

Pe partea de convorbiri, comunicări sau conversații interceptate, parlamentarii vor ca înregistrările care nu privesc fapta ori persoanele ce formează obiectul cercetării să nu mai poată fi folosite nici în dosarul respectiv, nici în altul, urmând să fie distruse la finalizarea procesului respectiv. Nici datele și informațiile obținute în baza Legii securității naționale nu vor mai putea fi folosite decât în cercetarea acelor infracțiuni care afectează siguranța națională.

 

De asemenea, procurorul va trebui să-i informeze pe toți cei care au fost supravegheați tehnic și care nu aveau nicio calitate în cadrul urmăririi penale, iar aceste persoane vor putea să conteste măsurile de supraveghere la care au fost supuși -- pe partea de temeinicie, de legalitate ori de proporționalitate a măsurii. În plus, judecătorul va putea încuviința plata de despăgubiri de la stat pentru cei prejudiciați în urma acestor măsuri.

 

Apoi, majoritatea parlamentară propune, de asemenea, suportarea de către stat a cheltuielilor judiciare făcute de inculpatul care a fost achitat.

 

În fine, cu privire la căile de atac, se va putea cere revizuirea hotărârii judecătorești atunci când nu a fost redactată și/sau semnată de judecătorii care au luat parte la soluționarea cauzei, precum și în situația în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele sale grave continuă să se producă. De asemenea, un alt motiv de revizuire va fi și sancționarea disciplinară a judecătorului/procurorului din proces, dacă o atare împrejurare a influențat soluția din cauza respectivă, scrie sursa citata.