48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul la care ar trebui să poată înțelege un text de lungime moderată, să-i identifice ideea principală și să găsească informațiile cerute, arată raportul PISA 2025, publicat marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Proporția a crescut de la 41,7% în 2022, iar scorul României la citire a scăzut cu 16 puncte.
OCDE îi încadrează în categoria elevilor cu performanțe scăzute pe cei care nu ating nivelul 2, considerat pragul minim de competență. Un rezultat sub acest nivel nu înseamnă că elevul nu știe să citească, ci că are dificultăți să înțeleagă și să folosească informațiile dintr-un text în situații concrete. Acesta este indicatorul asociat în mod obișnuit analfabetismului funcțional.
Situația este gravă și atunci când sunt analizate împreună cele trei domenii de bază. Raportul arată că 38,5% dintre elevii români se află sub nivelul minim simultan la citire, matematică și științe, aproape dublu față de media OCDE, de 19,7%.
În 2022, procentul era de 33,2%. La matematică, 52% dintre elevi nu ating nivelul 2, ceea ce înseamnă că au dificultăți să recunoască modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic și să folosească noțiuni de bază pentru a găsi o soluție. La științe, proporția elevilor aflați sub pragul minim este de aproape 46%, față de 44% în 2022.
La polul opus, numai 4,8% dintre elevii din România ating nivelurile 5 sau 6, cele mai ridicate trepte de performanță, în cel puțin unul dintre cele trei domenii. Media OCDE este de 11,9%.
Scorul la citire a înregistrat cea mai mare scădere
Elevii români au obținut 413 puncte la citire, cu 16 puncte mai puțin decât în 2022. Scăderea este mai accentuată decât cea înregistrată în medie la nivelul OCDE, de 14 puncte. La științe, România a obținut 425 de puncte, cu trei puncte mai puțin decât la evaluarea precedentă, iar la matematică, 419 puncte, în scădere cu nouă puncte, scrie Digi24.
OCDE precizează că diferențele înregistrate la matematică și științe nu sunt semnificative statistic, în timp ce rezultatul la citire este clar mai slab. Privită pe o perioadă mai lungă, evoluția este negativă la toate cele trei competențe.
Tendința calculată de OCDE pentru intervalul 2015-2025 indică o scădere de 18 puncte la citire, de 22 de puncte la matematică și de opt puncte la științe. Scorurile din 2025 sunt cele mai mici obținute de România după prima participare la PISA, în 2006.
Țara noastră rămâne pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei și Ciprului. În clasamentul realizat în funcție de punctaje, România ocupă locul 53 la citire, locul 55 la științe și locul 48 la matematică, dintre cele 91 de țări și economii participante.
În funcție de domeniul evaluat, elevii români sunt depășiți și de cei din state din afara Uniunii Europene, precum Muntenegru, Albania sau Serbia. Raportul scoate în evidență și diferențe importante între fete și băieți.
La citire, fetele au obținut 429 de puncte, iar băieții 399 de puncte, un decalaj de 30 de puncte. La matematică, băieții au avut un avantaj de aproximativ șase puncte, în timp ce la științe rezultatele au fost apropiate.
Veniturile familiei și școala urmată influențează puternic rezultatele
Statutul socioeconomic al familiei explică 21,7% din diferențele dintre rezultatele elevilor la științe, aproape dublu față de media OCDE, de 11,6%.
România este una dintre cele cinci țări și economii participante în care situația socioeconomică explică cel puțin 20% din variația performanțelor. Elevii din familiile aflate în sfertul superior al clasamentului socioeconomic au obținut cu 122 de puncte mai mult la științe decât cei proveniți din medii dezavantajate.
La nivelul OCDE, diferența medie este de 85 de puncte. Decalajul se vede și în ponderea elevilor cu rezultate slabe. Diferența dintre elevii dezavantajați și cei avantajați care nu ating nivelul minim la științe depășește 50 de puncte procentuale în România, unul dintre cele mai mari dezechilibre înregistrate în raport. Doar 7% dintre elevii români proveniți din medii dezavantajate reușesc să ajungă în sfertul celor cu cele mai bune rezultate din țară, comparativ cu o medie OCDE de aproape 12%.
Școala frecventată influențează, la rândul său, puternic performanța. România se află între cele zece sisteme educaționale în care diferențele dintre școli explică cel puțin jumătate din variația rezultatelor la științe. Potrivit OCDE, aceasta este caracteristica unui sistem puternic segmentat, în care elevii cu rezultate bune și cei cu performanțe slabe tind să fie concentrați în școli diferite.
Raportul indică și diferențe între condițiile din școli. Aproximativ 63,6% dintre elevii români învață în unități în care conducerea nu a raportat un deficit de profesori, iar 44,9% sunt în școli fără lipsuri materiale. Totodată, 60,9% învață în unități în care este disponibilă pregătirea între colegi.
În ceea ce privește inteligența artificială, 39,9% dintre elevii români spun că folosesc cel puțin săptămânal instrumente de acest tip pentru a învăța, sub media OCDE de 45,5%. În schimb, 72,6% declară că au învățat la școală cum să evalueze informațiile generate de inteligența artificială, peste media organizației, de 62,6%. Numai 37,9% dintre elevii români spun că nu sunt distrași de dispozitivele digitale în timpul învățării.
Aproape jumătate se află în școli în care telefoanele mobile sunt interzise, iar 72,8% învață în unități care au reguli privind folosirea dispozitivelor digitale la diferite materii.
România a participat și la evaluarea capacității de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, introdusă în premieră la PISA 2025. Elevii români au obținut 442 de puncte și s-au clasat pe locul 51.
Aproximativ 57% nu ating nivelul de bază la această competență. Evaluarea principală a fost susținută în România de 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentativi pentru aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani. La nivel mondial au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii.
Testarea PISA este organizată de OCDE o dată la trei ani și urmărește capacitatea elevilor de a aplica în situații reale cunoștințele dobândite la școală. Domeniul principal al ediției din 2025 a fost reprezentat de științe. Vezi raportul PISA 2025 aici.