Începând de luni, 10 mai 2021, toți elevii din Județul Botoșani, cu excepția celor din unele localități unde rata de infectare depășește pragul de 1 la mia de locuitori, revin pe băncile școlii, după o pauză de câteva luni.
Această perioadă și-a pus amprenta, indiscutabil, asupra stării emoționale a copiilor, cadrelor didactice și a părinților.
Despre revenirea la normalitate, despre reticența elevilor față de această schimbare dar și despre problemele emoționale cu care ar putea să se confrunte unii elevi, ne vorbește psihologul botoșănean, Cristina Lupașcu, într-un interviu despre elevi, profesori și părinți.
REPORTER: În ce măsură credeți că elevii ar putea fi afectați emoțional la revenirea la școală, în format fizic, după 7 luni de învățământ online?
CRISTINA LUPAȘCU: Apare factorul obișnuință cu ale lui "avantaje" de moment: eschiva de la ore - camera închisă, butonul de ieșire din întâlnire atunci când ceva nu este pe placul tău, problemele tehnice care te pot ține departe de o anumită oră /profesor, jocurile/filmulețele, celelalte activități pe care le puteai face atunci când subiectul dezbătut la oră nu te atrăgea.
Toate acestea, plus multe altele care le-au oferit elevilor senzația că ei dețin controlul. Iluzie după care nu se mai pot ascunde la școală în fața profesorilor.
Apoi, vorbim despre elevii cu o stimă de sine scăzută. Dacă în perioada în care orele au fost online nu au avut parte de interacțiune cu alte persoane sau nu au fost puși în situații care să îi scoată din zona de confort, se vor trezi cu o oarecare senzație de anxietate în această perioadă pentru că sunt puși să iasă din zona lor de siguranță (o altă iluzie - căci evitarea nu este o soluție).
Și un ultim, dar nu nesemnificativ aspect care va contribui la starea emoțională este frica de evaluările clasice, moment în care vor descoperi că toate avantajele de la început s-au transformat în dezavantaje, dar este prea târziu pentru unii, căci materia adunată este multă și nu poate fi recuperată pe ultima sută de metri.
REPORTER: De unde provine reticența unor elevi cu privire la reîntoarcerea la școală?
CRISTINA LUPAȘCU: Reticența elevilor vine din conștientizarea aspectelor mai sus menționate: slaba pregătire și lipsa controlului pe care credeau că îl dețin în online.
R: Credeți că aceste schimbări îi pot afecta și pe acei copii mai puternici emoțional?
C.L: Nu, cel puțin nu putem vorbi despre o afectare puternică. Orice schimbare vine la pachet cu un anumit grad de stres, unul benefic (eustresul) care ne ajută să ne mobilizăm pentru atingerea obiectivului, în această situația - readaptarea la școală.
R: Cu ce probleme credeți că se vor confrunta cel mai des elevii la revenirea la școală?
C.L: Cu materia pe care nu o stăpânesc bine. În rest, această perioadă nu a făcut decât să scoată la suprafață problemele care existau deja: stimă de sine scăzută, probleme de comunicare, nerespectarea regulilor, lipsa unui program și conștientizarea necesității de a responsabiliza copiii cu privire la sarcinile ce le au de realizat.
R: Vă așteptați la o creștere a numărului de cazuri de depresie în rândul elevilor odată cu revenirea la școală?
C.L: Nu, nu putem vorbi despre depresia cauzată de revenirea la școală, însă putem vorbi despre o recidivă a depresiei în acest context.
Asta înseamnă că un elev putea să sufere deja de un episod depresiv scăzut sau mediu, care nu i-a dat viața peste cap, deci nici nu s-a intervenit cu ajutor, iar reînceperea școlii poate fi un factor de reactivare a depresiei sau transformării acesteia. După cum vedem, din nou vorbim despre o problemă veche și acutizarea acesteia.
R: Ce ar trebui să facă părinții pentru a-și ajuta copiii să treacă cu bine peste această perioadă?
C.L: Să le ofere suport emoțional: vorbind cu ei despre problemele pe care le întâmpină, ascultându-i fără să îi judece ci pentru a căuta împreună soluții, a vedea minusurile din educație (fie familială, fie școlară) și a căuta și aplica soluțiile necesare transformării acestora în plusuri. Schimbări comportamentale, de ele avem nevoie!
R: Când ar trebui să se alarmeze părinții și să ceară sprijin unui psiholog pentru a gestiona mai bine situația?
C.L: Când pașii prezentați mai sus nu au dat rezultatele așteptate sau când conștientizează că și ei au nevoie de ajutor ca să le vină, apoi, în ajutor copiilor lor.
R: Profesorii au fost și ei afectați de învățământul online. Credeți că vor fi alături de elevi sau vă așteptați la o atitudine ostilă din partea unora dintre ei?
C.L: Profesorii care au avut deschidere spre elevi vor fi și de această dată alături de ei, chiar dacă nu le va fi ușor și chiar dacă vor avea în unele momente reacții cu care elevii nu sunt obișnuiți. Vorbim tot despre oameni, care își vor redresa comportamentele.
Bineînțeles, profesorii care au avut o atitudine ostilă până acum, nu ne așteptăm la miracole, ci recomand deschiderea spre comunicare cu ei din partea elevilor și/sau părinților, în vederea găsirii celei mai bune soluții.
R: Cât credeți că va dura perioada de acomodare a elevilor la învățământul în formă fizică?
C.L: Studiile în neurologie spun că avem nevoie de 21 de zile ca să introducem un comportament nou în viața noastră, să facem o sinapsă nouă.
Eu mă bazez pe neuroplasticitatea creierului, dorința copiilor de a fi din nou în colectivitate și stimularea cognitivă pe care le-a pregătit - o profesorii, și îndrăznesc să spun că unii elevi se vor acomoda după prima săptămână.
R: Ce dificultăți credeți că ar întâmpina elevii cu cerințe speciale la întoarcerea la școală?
C.L: Din păcate, pe cele vechi: lipsa personalului specializat sau lipsa acceptării lor în colectivitate.
Deși pe rețelele sociale stăm bine la acest capitol, este mai dificil când suntem nevoiți să ne aplecăm, metaforic vorbind, asupra unui copil cu nevoie speciale, fie că lucrăm cu el, fie că este coleg cu al nostru copil.