La începutul secolului al XX-lea, în Europa în special, a avut loc o reformă educațională. Practic, se rupeau legăturile cu sistemele educaționale mai vechi, bântuite încă de rigiditate și de formalism, și se căuta o cale prin care interesul demersului didactic să fie centrat pe elev și pe nevoile sale reale: se dorea găsirea unei modalități de a forma cetățeni utili societăţii, capabili să contribuie la progresul acesteia. Așa au apărut concepte pedagogice precum Montessori, Planul Dalton şi Waldorf. Alături de acestea, unul dintre cele mai de succes proiecte educaționale ale noului val a fost Planul Jena.
Propriu-zis, este un sistem educațional german, apărut în 1920 și conceput de profesorul și pedagogul neamț Peter Petersen. Acest proiect a fost aplicat în premieră în 1924 la Universitatea din Jena, de unde i-a rămas și numele. Toate aceste sisteme au câștigat și încă câștigă popularitate la nivel mondial, fiind considerate alternative viabile la învățământul de tip clasic. Printre toate unitățile de învățământ care la nivel mondial aplică Planul Jena cu mare succes se află și o grădiniță din municipiul Botoșani, în nordul extrem al României. Este vorba despre grădinița de stat „Șotron“.
Acolo, Planul Jena se aplică de 25 de ani, fiind o grădiniță-pilot pentru acest sistem educativ, singura din Moldova care-l aplică.
„Avem peste 25 de ani de experiență. Grădinița noastră are deja tradiție fiindcă am fost cooptați în Planul Jena încă din anul 1995. Motivul pentru care a fost aleasă această alternativă educațională este fiindcă vine clar în sprijinul familiei și al comunității“, a precizat Adriana Avădăni, profesoară cu experiență în învățământul preșcolar, dar și directoare a grădiniței „Șotron“, potrivit Adevărul.
Copii educați după model familial într-o grădiniță modern
„Șotron“ este o unitate de învățământ de stat, cu program prelungit, și este o oază de verdeață și culoare, ascunsă între blocurile de locuințe. Este găzduită de o clădire spațioasă, cu săli de grupă moderne, spații de luat masa, locuri destinate pentru diferite activități, cabinet medical, dar și o sală de spectacole pentru cei mici.
În curtea grădiniței este amenajată o grădină special, dar și un spațiu de joacă foarte primitor. Grădinița a fost modernizată și reabilitată complet anul trecut, printr-un proiect al Primăriei Botoșani, prin Programul Operațional Regional, în valoare de 4 milioane de lei.
Pentru cele câteva grupe de preșcolari, acest spațiu devine un adevărat incubator pentru a-i transforma de mici în cetățeni-model. Așa cum spun și principiile Planului Jena, copiii sunt grupați după model familial și învață că au drepturi, libertăți, dar și obligații.
Copiii nu sunt grupați după vârstă, ca în sistemul clasic, cu grupa mică, mijlocie sau mare, ci eterogen. Adică în aceeași grupă se află copii de vârste diferite, de la cei de 3 ani, care abia au sosit la grădiniță, până la cei de 6 ani, care se pregătesc de clasa pregătitoare. Ideea este una simplă, ca în familie, cei mici învață de la cei mari, și se simt ocrotiți, cei mari sunt responsabilizați să aibă grijă de ceilalți și să-i sprijine – exact ca într-o familie cu mai mulți copii.
„Trăiesc după model familial. Cei mari îi sprijină pe cei mici, iar cei mici copiază comportamentele dorite ale celor mai mari și se adaptează foarte ușor la viața de grup“, precizează Adriana Avădăni.
Autoevaluarea, principiu de bază
Copiii sunt învățați respectul, independența și spiritul de inițiativă. Sunt de fapt principiile după care se ghidează întregul sistem educativ de la „Șotron“. Prin activitățile pe care le fac, micuții își dezvoltă creativitatea și totodată își descoperă aptitudinile, iar odată descoperite, sunt încurajate și dezvoltate de educatoare.
Copiii sunt învățați să se manifeste liber, imaginativ, prin joc sau diverse activități, dar totodată învață că prin libertatea individuală nu trebuie să o lezăm pe a celorlalți. În aceste micro-comunități, de vârste diferite, copiii învață și respectul de sine, dar și față de ceilalți, cum să se descurce singuri, cu sarcinile de zi cu zi, inclusiv cu îmbrăcatul, încălțatul sau schimbatul după somnul de la amiază. Pe scurt, învață să se integreze în societate de la o vârstă fragedă.
„Învață respectul pentru ceilalți, învață cum să aibă spirit de inițiativă și cum să-și manifeste aptitudinile în comunitate“, adaugă profesoara Avădăni.
Copiii din Planul Jena, după cum spun educatorii, sunt independenți, creativi, adaptabili, respectuoși și protectori față de ceilalți membri ai comunității. Preșcolarii sunt învățați și cum să se autoevalueze. Prin joc și activități, copiii observă singuri ce au învățat și care sunt lecțiile pe care trebuie să le rețină după fiecare săptămână.
„Recapitulăm tot ceea ce am învățat. Și este foarte important că ei învață să se autoevalueze, să vadă ce au învățat, ce au reținut. În plus, ne dăm seama și noi ce metode putem aborda ulterior“, spune Lavinia Parasca, profesoară pentru învățământ preșcolar.
„Planul Jena înseamnă adaptarea copilului la societate”
Unul dintre scopurile sistemului educațional Planul Jena este acela de a crea membri de bază ai comunității, implicați și activi, cetățeni utili. Iar grădinița „Șotron“ aplică cu succes și aceste principii. Pe tot parcursul anului școlar, copiii sunt angrenați în activități comunitare. De exemplu, sunt implicați în ample acțiuni de ecologizare.
În toamnă, grupele de copii au mers la strâns deșeurile aruncate la întâmplare prin Parcul „Mihai Eminescu“, unul dintre cele mai frumoase și mai vechi din România, preferatul poetului căruia îi poartă numele. Mai apoi, preșcolarii sunt implicați în acțiuni de sortare a deșeurilor, fiind învățați, de exemplu, să recicleze separat bateriile.