Pedepsirea evazioniștilor ar putea fi îngreunată ca urmare a modificărilor adoptate de parlamentari la Codul penal, la finele lui aprilie, potrivit unui magistrat. Reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale va face imposibilă sancționarea vinovaților, în contextul în care o cercetare într-un proces de evaziune nu se poate derula, prin natura și contextul faptelor, foarte repede.

 

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 a mai trecut o dată prin Parlament, primind votul final pe 24 aprilie (dar a fost trimis azi iarăși la Curtea Constituțională).

 

Printre multe modificări pe care le propune la Codul penal, acest proiect cuprinde și unele aspecte ce țin de termenele de prescripție ale răspunderii penale (termenul în care ar trebui stabilită răspunderea pentru o faptă penală și care, odată împlinit, nu mai permite condamnarea persoanei vinovate chiar și dacă și-ar recunoaște fapta).

 

Parlamentarii au votat pentru reducerea a două termene de prescripție a răspunderii penale, astfel:

 

-opt ani (nu zece, cât e acum) pentru situațiile în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de zece ani, dar care nu depășește 20 de ani;

-șase ani (nu opt, cum e acum), când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani, dar care nu depășește zece ani.

În plus, parlamentarii au mai votat și pentru ca termenul maxim al prescripției, cu toate întreruperile care au loc, să fie mai mic decât cel actual: dacă acum se calculează prin depășirea termenului cu încă o dată, pe viitor, s-ar putea calcula cu depășirea de doar jumătate de termen. Practic, cumulate, cele două modificări de mai sus se traduc în felul următor: mai puțin timp pentru tragerea la răspundere penală a celor faptic vinovați de anumite infracțiuni.

 

Dacă discuțiile recente din spațiul public s-au concentrat în mare parte pe infracțiunile din zona de corupție, un magistrat trage un semnal de alarmă în privința faptelor de evaziune fiscală, greu de depistat și cercetat în practică într-un termen scurt.

 

"Ceea ce ne afectează pe toți ca societate, ca bună funcționare a unui stat este impactul pe care această reducere a termenelor de prescripție o să-l aibă spre exemplu în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală (...) ele se descoperă după un timp de la comiterea faptei și pe urmă începe o anchetă foarte îndelungată și greoaie, pentru că nu mai găsim agenți economici, reprezentanții agenților economici nu mai sunt în țară, lumea nu mai locuiește la adresele indicate, contabilii nu mai au nimic, ba din când în când se mai dă foc și evidenței contabile, în așa fel încât să nu poți să stabilești nimic. Vrem să cercetăm un fenomen infracțional sau vrem numai să-l denumim?", a spus procurorul Gabriela Scutea pentru RFI.

 

Infracțiunile de evaziune fiscală se regăsesc în Legea nr. 241/2005 și cele mai multe dintre ele au pedepse cu limite maxime care sar de cinci ani - prin urmare, cărora li se va aplica în mod direct reducerea de termen conținută de proiectul menționat mai sus.

 

Soarta modificărilor din proiectul de lege atârnă de ce se va întâmpla la CCR și de eventuala cerere de retrimitere în Parlament formulată de către președintele țării.

sursa: avocatnet.ro