Jumătate dintre livezile din România sunt bătrâne, cu un randament la hectar foarte redus, ceea ce îi împiedică pe fermieri să satisfacă cererea locală. Interesul pentru investiţii există, mai ales că se pot accesa fonduri europene, dar lipsa personalului îi descurajează pe potenţialii investitori.
În jur de 18% din necesarul de consum de mere al României este asigurat din import, în condiţiile în care România este al doilea cel mai mare producător de mere din Europa după suprafaţa cultivată, se arată într-o analiză a Departamentului pentru Agricultură al SUA, care foloseşte date de la Institutul Naţional de Statistică. Livezile îmbătrânite, ce reprezintă aproximativ 50% din cele existente, produc în medie doar şase tone la hectar, faţă de 33 de tone la hectar cât realizează fermierii italieni sau 15 tone la hectar polonezii şi ungurii, ceea ce ne face dependenţi de importuri.
Pentru anul de marketing actual (iulie 2018-iunie 2019), USDA estimează că producţia locală va atinge 520.000 de tone de pe o suprafaţă de 55.000 de hectare, iar importurile se vor cifra la 111.000 de tone, în condiţiile unui necesar de consum de 623.000 de tone. Exporturile sunt mici, estimate de USDA la 8.000 de tone. "Estimăm că producţia de mere a lui 2018 va fi cu 50% mai mare faţă de anul de marketing 2017 când s-au produs cu 25% mai puţine mere decât anul anterior. Spre deosebire de 2017 când condiţiile meteo nefavorabile au generat randamente mici, în 2018, frigul din partea a doua a primăverii, nu a dăunat pomilor. Cu toate acestea, estimăm că importurile vor continua să crească punând în continuare presiune pe producătorii locai care trebuie să se menţină la un nivel competitiv din punct de vedere al preţurilor", se arată în analiza USDA. Potrivit sursei citate, în anul de marketing 2016-2017, importurile locale au scăzut cu 17% din cauza producţiilor scăzute din Polonia şi Ungaria, principalii furnizori ai consumatorilor români. Citeste mai mult pe Economica.net...