Imediat dupa Revolutie, din cauza schimbarilor economice majore, Romania a fost nevoita sa se imprumute, atat de pe pietele interne, cat si de pe cele externe.
Desi ne-am fi asteptat ca ulterior, mai ales dupa aderarea la UE, economia tarii sa isi revina si sa nu mai fim nevoiti sa apelam la banii altora, lucrurile nu au stat deloc asa. Din contra, am continuat sa ne imprumutam an de an.
La finalul lunii mai, datoria externa a Romaniei pe termen lung se ridica la 67 de miliarde de euro, iar datoria externa pe termen scurt era de 28 de miliarde de euro, potrivit datelor BNR.
Profesorul de economie Bogdan Glavan a declarat pentru Ziare.com ca marea parte a banilor imprumutati este destinata pentru plata pensiilor, salariilor sau a altor cheltuieli obligatorii.
Marea problema, afirma acesta, este ca ne imprumutam de cele mai multe ori pe termen lung, fara ca politicienilor sa le pese ce se va intampla peste 20 de ani.
Si, potrivit lui Bogdan Glavan, Romania se depopuleaza precum Siria, astfel ca ramane de vazut cine va plati aceste imprumuturi facute de statul roman.
Ce face statul cu banii imprumutati? Plateste pensiile si salariile
Profesorul de economie Bogdan Glavan a declarat pentru Ziare.com ca statul roman se imprumuta in fiecare an, din cauza deficitului bugetar.
"Practic, datoria publica creste de la Revolutie incoace, cand nu o aveam, din cauza faptului ca, in momentul in care Guvernul are deficit bugetar, si noi am avut deficit bugetar an de an, a trebuit sa ne imprumutam. Datoria publica exista pentru ca noi, de 28 de ani, statul, mai bine zis, cheltuie mai mult decat incaseaza si se imprumuta. Se imprumuta din piata interna, de la propriii cetateni, si din strainatate", a explicat Bogdan Glavan.
De ce se imprumuta Guvernul? In primul rand, pentru plata salariilor si pensiilor, afirma economistul. De altfel, spune Bogdan Glavan, in fiecare an "grosul" imprumuturilor are aceasta destinatie, desi guvernantii sunt discreti si nu ofera detalii despre ceea ce fac cu acesti bani.
"Aici Guvernul are discretie: te imprumuti pentru nevoile bugetare, nu exista ca te imprumuti sa faci un anumit lucru. Sunt si astfel de imprumuturi pe care le poti lua, cu o destinatie precisa, dar au relevanta mica. Grosul imprumuturilor sunt pentru uz general: pentru pensii, salarii, tot felul de cheltuieli.
Si in anii anteriori cheltuielile publice s-au dus pentru pensii, salarii, dar si pentru intretinerea unui somaj mascat in firme de stat cu pierderi care nu erau restructurate si erau alimentate cu bani de la buget, li se anulau datoriile. Aceasta infuzie continua de bani a alimentat si hotia, pentru ca, daca tu stii ca primesti bani, indiferent cum administrezi o intreprindere si indiferent daca muncesti sau nu muncesti, nu vei munci", a subliniat Bogdan Glavan.
Potrivit profesorului de economie, daca imediat dupa Revolutie se intelegea nevoia unor credite, din cauza schimbarii economice, in momentul de fata aceasta politica a imprumuturilor este stupida.
"Este o problema istorica, sunt niste lucruri acumulate si care, din pacate, nu s-a reparat. Pentru ca daca noi am avut o problema la inceputul anilor '90, aceea a inadecvarii structurii economice la nevoile publicului, si daca atunci se putea intelege nevoia unor imprumuturi, pentru ca am avut tranzitia, o schimbare enorma economica, dupa aceea, dupa aderarea la UE si in prezent, este neinteligibila aceasta politica, este foarte stupida", a precizat Bogdan Glavan.