La Botoșani se face cașcavalul care a primit admirația oficialilor europeni și a fost acreditat la nivelul Uniunii Europene. Este făcut în mod tradițional, cașul se topește într-un coș de nuiele.
“Pășunile de pe dealurile din zona Botoșani au fost folosite din cele mai vechi timpuri pentru creșterea vacilor. Și asta pentru că sunt zone întinse unde cresc plante medicinale care ajung astfel în nutrețul animalelor, iar asta se reflectă și în calitatea laptelui”, spune Felicia Macaleț, jurnalist Euronews România.
“Normal că-i bun, tot e bio! Iaca, mâncă numai așa ceva de aici! Nu-i pus cu altceva, pus din alte părți… Să cumpere de la raft, de acolo, că tot e bun!“, spune și Nea’ Georgică, văcarul din Vlăsinești.
Până la raft însă e drum lung. La fabrica din Vlăsinești, unde se face cașcavalul de Săveni, dimineața e anunțată de venirea cisternelor cu lapte, colectat atât de la ferme, cât și de la oamenii din satele alăturate.
Aproximativ 15 tone de lapte se aduc zilnic aici, la fabrica de la Vlăsinești, un lapte cu o grăsime de minimum 3,2%. Din fiecare cisternă se extrag probe pentru a se verifica densitatea, aciditatea și grăsimea laptelui.
Cum se transformă laptele în cașcaval
Elena Cazacu Ceică are 27 de ani și știe în detaliu fiecare pas din procesul prin care laptele se transformă în cașcavalul cu renume european. Prima oprire e în laboratorul fizico-chimic. Pentru că nu orice tip de lapte e acceptat, se fac teste pentru a-l găsi pe cel potrivit.
“Din punct de vedere calitativ, se determină, în primul rând, prezența antibioticului în lapte. Dacă testul este pozitiv, laptele este respins și dat în distrugere, nu se recepționează lapte cu antibiotic. Dacă rezultatul este negativ, urmează a fi evaluați următorii parametri“, explică Elena, în calitate de inginer tehnolog șef.
Ca la ora de chimie, ea ne explică cum proba de lapte este mixată cu acid sulfuric și alcool pentru a stabili cât de gras e produsul. Eprubeta se introduce într-o centrifugă, iar după 5 minute, aflăm verdictul.
Bulgaria și Grecia au contestat autenticitatea cașcavalului din Botoșani
Oamenii locului fac brânzeturi după rețete tradiționale deja de zeci de ani, însă fabrica de la Vlăsinești a fost construită în 2014, cu fonduri europene. A fost visul lui Constantin Aniculăesa să arate lumii că ce face aici e cu adevărat deosebit.
“A fost un proces complicat, de lungă durată, vorbim de 5 ani. Am avut contestație din partea Bulgariei și Greciei, dar am venit cu dovezi în spate și le-am documentat că produsul e așa cum l-am descris noi în caietul de sarcini. Le era frică ca noi să nu protejăm denumirea compusă a produsului, adică cașcaval de Săveni, dar noi am argumentat că ne interesează Săveni“, spune directorul fabricii, Constantin Aniculăesa.
Și a avut câștig de cauză. În aprilie 2022, cașcavalul de Săveni își primea eticheta de Indicație Geografică Protejată.
“Atunci am fost mândri că, în sfârșit, putem avea o carte de vizită, pentru că avem un produs cu Indicație Geografică Protejată. Înseamnă că ai un produs unic, tradițional și cu înaltă valoare adăugată. În zonă, putem spune, chiar ne mândrim, putem spune că este o zonă a culturii cașcavalului. Toată lumea din zonă știe despre cașcaval, sunt multe unități de procesare, este un produs renumit și de asta am vrut să-l patentăm și am reușit“, a adaugat Constantin Aniculăesa.
De altfel, în tot județul sunt mulți fermieri care procesează laptele, iar asta se vede inclusiv în piețele din Botoșani.
Vezi amplul material Euronews România în materialul video de mai jos: