Legea insolvenței persoanelor fizice, care ar fi trebuit să intre în vigoare din ianuarie 2016, este în pericol să nu fie aplicată nici de la 1 august 2017, dată pentru care a fost amânată de fostul Guvern, după ce parlamentarii au încercat să aprobe aplicarea acesteia din noiembrie 2016. Președintele Klaus Iohannis nu a promulgat intrarea în vigoare în noiembrie, iar acum, pentru că nu au fost înființate încă structurile care să o aplice, și Guvernul Grindeanu susține amânarea acesteia.
Legea privind insolvența persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015 și publicată în Monitorul Oficial pe 18 iunie 2015, cu termen de intrare în vigoare în 6 luni de la data publicării. Legea a fost inițiată chiar de unul dintre actualii membri ai Guvernului Grindeanu, ministrul pentru afaceri europene, Ana Birchall.
Potrivit proiectului, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-și declare falimentul personal. Aceștia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în fața unei comisii de insolvență, își vor putea face un plan de reeșalonare a datoriilor pe 5 ani, și o procedură de lichidare în fața instanțelor de judecată.
În decembrie 2015, Guvernul Cioloș, proaspăt instalat, a decis amânarea intrării în vigoare cu un an, motivând că normele de aplicare nu au fost redactate la timp. Decizia a fost luată însă în contextul în care Fondul Monetar Internațional și industria bancară au solicitat intens Guvernului să evite aplicarea unei astfel de legi, pe motiv că ar putea fi "subminată" disciplina de plată a ratelor la credite. Condiția a fost introdusă și în mai multe scrisori de intenție convenite de Guvern cu FMI, autoritățile române angajându-se de fiecare dată că vor lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată legislația privind falimentul personal și nu vor fi acceptate nici alte propuneri legislative similare.
Actualul ministru Ana Birchall declara atunci că amânarea intrării în vigoare a legii este o greșeală, iar problemele invocate de cabinetul Cioloș puteau fi rezolvate mai devreme de finalul anului 2016.
"Fiecare zi care trece fără ca legea insolvenței să intre în vigoare este o greșeală și un deserviciu adus românilor sufocați de datorii", afirma atunci, într-un comunicat de presă, Ana Birchall.
Ca urmare, în octombrie anul trecut, majoritatea parlamentară, formată din aceleași formațiuni ca și azi, a decis aplicarea mai devreme a legii, respectiv din noiembrie.
Președintele Iohannis a refuzat însă să promulge aplicarea legii cu două luni mai devreme, considerând că intervalul de timp nu este suficient pentru ca toate instituțiile și autoritățile implicate în aplicarea legii să își desfășoare activitatea. Șeful statului a cerut parlamentarilor reexaminarea legii de devansare, susținând că intrarea în vigoare are impact și asupra activității de înfăptuire a justiției, impunând suplimentarea prealabilă și semnificativă a personalului instanțelor de judecată.
Legea insolvenței persoanelor fizice nu a ajuns să fie aplicată nici de la începutul acestui an, deoarece a fost amânată din nou de Guvernul Cioloș, în decembrie, de această dată până la 1 august 2017.
Guvernul justifica amânarea cu încă 7 luni a intrării în vigoare a acestui act normativ prin faptul că, pentru aplicarea noilor reglementări, este nevoie "de un sistem complex": înființarea a 42 de comisii de insolvență la nivel teritorial, a aparatului tehnic necesar și adoptarea normelor de aplicare a legii.
"Pentru ca aceste noi structuri să poată funcționa, trebuie alocate resurse umane și financiare. Mai exact, este nevoie de specialiști care vor parcurge o etapă de pregătire profesională cu durata între una și trei luni. Neprelungirea termenului de intrare în vigoare a Legii ar determina imposibilitatea aplicării procedurii administrative de insolvență pe bază de plan de rambursare și a procedurii simplificate de insolvență, în condițiile inexistenței, respectiv, subdimensionării structurilor administrative de implementare", susținea Guvernul. PROFIT.RO