Printre recordurile ÅŸi surprizele anului se numără producÅ£ia agricolă, dublată de un maxim al importurilor de alimente (ÅŸi un ruÅŸinos maxim al deficitului comercial la acest capitol), cotaÅ£iile de vârf ale cursului valutar (culminând cu acel 4,6551 lei/euro din 20 noiembrie), revenirea inflaÅ£iei de la minus la plus, creÅŸterea economică pe fondul unui potenÅ£ial redus mai ales din cauza infrastructurii precare ÅŸi intenÅ£ia vădită a Guvernului de a renunÅ£a la managerii privaÅ£i din companiile de stat.
Din punct de vedere fiscal, 2017 este însă anul unui record absolut, cu 261 de schimbări (echivalentul unei medii de cel puÅ£in o schimbare pe ziua lucrătoare) introduse pe fondul trecerii de la un „vechi” la un nou program de guvernare.
În prima jumătate a anului, măsurile fiscale din „vechiul” program de guvernare vizau introducerea unui impozit pe gospodării, cu declararea tuturor categoriilor de venit, ÅŸi a unui impozit pe venitul global, cu renunÅ£area la cota unică ÅŸi trecerea la cote progresive, apoi amânarea reducerii TVA (pentru 1 ianuarie 2019 în loc de 1 ianuarie 2018) sau instituirea unei „taxe de solidaritate” pe care ar urma să o plătească salariaÅ£ii cu venituri mai mari de 14.500 de lei.
Cele mai multe dintre aceste măsuri, care la vremea anunţării ÅŸi dezbaterii lor au creat puternice reacÅ£ii adverse în mediul de afaceri, au fost însă trecute - în a doua jumătate a anului - la „discutate ÅŸi uitate”, odată cu venirea unui nou Cabinet la Palatul Victoria.
Noul Cabinet a venit însă ÅŸi cu noul program de guvernare, lansând alte surprize ÅŸi schimbări în regulile „jocului”, pe care mediul de afaceri încă le mai contestă. Lista acestora cuprinde plata defalcată a TVA („split payment” sau „split TVA”, cum au prescurtat-o consultanÅ£ii fiscali), mutarea contribuÅ£iilor de asigurări sociale - CAS - de la angajator la angajat (rămânând în sarcina angajatorului doar îndeplinirea formalităţilor de plată), sancÅ£ionarea penală a neplăţii CAS, majorarea subită a accizelor la carburanÅ£i, impozitarea cifrei de afaceri în locul profitului la firmele cu un rulaj de până la un milion de euro, ca ÅŸi majorarea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei.
Detaliind, consecinţele schimbărilor amintite mai sus arată astfel (prezentăm extrase din opiniile consultanţilor):
** Split TVA impune companiilor proceduri de conformare ce încarcă inutil costurile administrative. Printre cele mai importante dificultăţi/efecte negative se numără creÅŸterea birocraÅ£iei, dublarea numărului de plăţi, măsuri suplimentare de verificare ÅŸi de management pentru TVA (obligaÅ£ia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligaÅ£ia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA aferentă achiziÅ£iilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA ÅŸi de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor), afectarea fluxurilor de numerar ÅŸi chiar blocarea banilor, costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare, costuri suplimentare pentru contribuabili generate de modificarea sistemelor informatice contabile ÅŸi - în general - un efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt de aplicare, neclarificarea tuturor aspectelor procedurale.
** Mutarea CAS de la angajator la angajat a fost prezentată de Guvern ca o măsură ce va avea ca efecte scăderea efortului financiar al firmelor (care vor mai avea de plătit din surse proprii doar o taxă de 2,25% din fondul de salarii) ÅŸi scăderea presiunii pe veniturile angajatului de la 39,25% la 37,25%. Dar pentru a se putea împlini acest deziderat ÅŸi mai ales pentru a se păstra venitul net al salariatului, angajatorii trebuie să majoreze salariul brut cu cel puÅ£in 20 de puncte procentuale. Sau, după cum au anunÅ£at deja unii angajatori, să le plătească salariaÅ£ilor diferenÅ£a de 20% sub formă de prime/stipendii de merit, cel puÅ£in până când această mutare a CAS va fi certă ÅŸi clarificată din toate punctele de vedere.
** SancÅ£ionarea cu închisoare de la 1 la 6 ani a prelevării ÅŸi neplăţii CAS a venit ca o completare la măsura mutării CAS, dar angajatorii - pasibili oricând de astfel de sancÅ£iuni - contestă cu vehemenţă această intenÅ£ie legislativă (aflată, deocamdată, în stadiul de proiect).
** Majorarea accizelor la carburanÅ£i a fost una dintre puÅ£inele măsuri care s-au aplicat imediat ÅŸi coerent după lansarea ca proiect legislativ. În ÅŸedinÅ£a Guvernului din data de 30 august a fost aprobată OrdonanÅ£a de modificare a Codului Fiscal ÅŸi majorarea accizelor pentru benzină ÅŸi motorină. Majorarea a fost aplicată gradual, în două etape - cu 0,16 lei/litru, începând din 15 septembrie 2017, ÅŸi cu încă 0,16 lei/litru, începând din 1 octombrie 2017, niveluri valabile până în anul 2022 inclusiv. Cum era de aÅŸteptat, transportatorii au luptat din răsputeri împotiva acestei majorări, avertizând că, pe de-o parte, vor alimenta din afara ţării ÅŸi vor lăsa astfel bugetul statului fără încasările aÅŸteptate, iar pe de altă parte - că vor mări proporÅ£ional tarifele de transport la mărfuri ÅŸi pasageri. Au fost, desigur, ÅŸi unele ameninţări cu ieÅŸirea masivă a transportatorilor la proteste în stradă, dar Guvernul a reuÅŸit să tempereze ostilităţile, promiÅ£ând returnarea unei părÅ£i din supraacciza la carburanÅ£i.
** Impozitarea cifrei de afaceri în locul profitului la firmele cu un rulaj de până la un milion de euro ar putea trimite direct în faliment companiile care - la acest rulaj - nu realizează plusvalori mai mari decât cota de 1% pe care o vor plăti Fiscului. De aceea, reprezentanÅ£ii mediului de afaceri cer insistent ca măsura aceasta să fie opÅ£ională sau, cel puÅ£in, să se aplice doar la firmele care o pot suporta.
** Majorarea salariului minim pe economie, de la 1.450 la 1.900 de lei, este oarecum binevenită pe fondul unei crize fără precedent de forţă de muncă, dar angajatorii sunt deranjaÅ£i de modul în care a fost impusă. Firmele care ÅŸi-au setat afacerile pe costuri salariale la nivelul minimului pe economie (cel puÅ£in 35% din total, după ultimele statistici) sunt nevoite ori să dea afară din angajaÅ£i, ori să mărească preÅ£urile, riscând să nu-ÅŸi mai vândă produsele, ori să închidă cu totul întreprinderea.
Interesant este încă ceva: cele mai multe dintre măsurile amintite mai sus au ca dată de intrare în vigoare 1 ianuarie 2018, dar - legislativ vorbind - se află în diverse stadii intermediare, ceea ce determină o ÅŸi mai mare incertitudine în aplicarea lor. Sunt ordonanÅ£e care au apărut deja în Monitorul Oficial ÅŸi este cert că îÅŸi vor produce efectele de la 1 ianuarie, însă - ca ordonanÅ£e - trebuie să fie însoÅ£ite ÅŸi de legi de aprobare, care se adoptă de către Parlament, apoi se promulgă de către preÅŸedintele ţării. Iar la nivelul Parlamentului aceste legi nu sunt încă adoptate.
Ce se va întâmpla, în 2018, în cazurile în care ordonanÅ£ele respective îÅŸi vor produce efectele, dar ulterior nu vor fi aprobate prin lege? Cum se va „replia” mediul de afaceri dacă split TVA, mutarea CAS, impozitarea cifrei de afaceri în locul profitului ÅŸi celelalte măsuri se vor bloca după o anumită perioadă de aplicare? Aceasta este marea dilemă cu care ieÅŸim din tumultuosul an 2017 ÅŸi intrăm în nebulosul an 2018.
Sursa:Mediafax.ro