Aceeaşi platformă estimează o creştere cu 40% a pieţei de freelancing în acest an, din mai multe motive: 60% dintre angajaţi declară că sunt interesaţi să preia proiecte în colaborare pentru a-şi creşte veniturile şi 21% susţin că sunt tentaţi să părăsească locul de muncă pentru a avea mai multe job-uri în sistem freelancing, transmite Agerpres. România este, de altfel, listată de către Eurostat printre ţările cu cel mai mare procent de freelanceri (14%) - lângă Polonia (14%), Italia (15%) şi Grecia, în top, cu 21% din totalul forţei de muncă. Prin contrast, cel mai mic procentaj din Europa de persoane care lucrează pe cont propriu este înregistrat în Danemarca şi Luxemburg (4%). În Uniunea Europeană, 18 milioane de oameni (aproape 10% din populaţia aptă de muncă) sunt deja liber-profesionişti puri, adică nu din rândul celor care își rotunjesc veniturile salariale cu freelancing sau sunt mini-antreprenori.
O estimare recentă arată că la nivelul Uniunii 45% din veniturile generate în piaţa muncii în UE reprezintă contribuţia freelancerilor", menţionează reprezentanţii asociaţiei. În contextul actual însă, în care acest tip de colaborare în piaţa muncii este din ce în ce mai dezirabil pentru persoanele active, indiferent de vârstă şi accesul a devenit tot mai facil nu doar la clienţi şi afaceri locale, cât şi internaţionale, ne confruntăm cu o lipsă acută a reglementării acestui domeniu. Potrivit sursei citate, nu există la nivel naţional un cadru legal privind organizarea şi funcţionarea activităţii freelancerilor, care să fie implementat la nivel social şi economic, astfel încât să faciliteze accesul la instrumente de creditare şi protecţie socială. În plus, freelancerii nu pot beneficia de actele normative generale pentru activităţi specifice, din cauză că în ţara noastră nu sunt reglementate o mare parte din meseriile noi, foarte multe dintre profesiile generate de dezvoltarea internetului şi apariţia reţelelor nefiind încă prinse în codul CAEN.
„Piaţa forţei de muncă s-a schimbat cu adevărat în ultimii ani - şi poate cel mai mult chiar în anul pandemiei, dar şi ca urmare a exploziei culturii digitale, de la structuri oarecum uniforme la contexte multiple, chiar hibrid de muncă. Sub tentaţia incontestabilă a conectivităţii, în era internetului, oamenii au înclinaţia sa-şi suprime paradigmele trecutului şi să facă trecerea de la un loc de muncă pentru toată viaţa şi scheme colective de muncă, la freelancing - un experiment al independenţei. Sunt de mult apuse zilele în care munca pe cont propriu era preponderent privită ca o strategie de supravieţuire pentru cei care nu găsesc alte mijloace de a câştiga un venit", consideră Anca Rancea, preşedintele Asociaţiei Freelancerilor din România. Potrivit acesteia, contextul economic şi social actual plasează numărul freelancerilor ca indicator relevant pentru prezenţa unui spirit antreprenorial în economii dinamice şi inovatoare, dar şi pentru natura precară a contractelor de muncă. Printre principalele provocări cu care se confruntă freelancerii în ţara noastră se regăseşte lipsa de credibilitate în faţa potenţialului client, dar şi a industriei în care activează, protecţia precară în faţa abuzurilor din partea clienţilor şi accesul dificil la un sistem competitiv bazat pe egalitatea de şanse. „Mai e şi dezavantajul comisioanelor foarte mari percepute de platformele tradiţionale în care se listează freelancerii pentru a găsi job-uri, care pierd, practic, bani şi în faza de 'order' şi în cea de 'tips', în cazul în care munca sa chiar e apreciată de cel care îl solicită. Nemaivorbind despre lipsa de previziune financiară, din cauza întârzierii dese a plăţilor în contul freelancerilor", spune Mihail Sebastian Sararu, CEO Lanceria.io, o platformă românească destinată freelancerilor care îşi propune să reducă din aceste taxe.