AceeaÅŸi platformă estimează o creÅŸtere cu 40% a pieÅ£ei de freelancing în acest an, din mai multe motive: 60% dintre angajaÅ£i declară că sunt interesaÅ£i să preia proiecte în colaborare pentru a-ÅŸi creÅŸte veniturile ÅŸi 21% susÅ£in că sunt tentaÅ£i să părăsească locul de muncă pentru a avea mai multe job-uri în sistem freelancing, transmite Agerpres.   România este, de altfel, listată de către Eurostat printre ţările cu cel mai mare procent de freelanceri (14%) - lângă Polonia (14%), Italia (15%) ÅŸi Grecia, în top, cu 21% din totalul forÅ£ei de muncă. Prin contrast, cel mai mic procentaj din Europa de persoane care lucrează pe cont propriu este înregistrat în Danemarca ÅŸi Luxemburg (4%).  În Uniunea Europeană, 18 milioane de oameni (aproape 10% din populaÅ£ia aptă de muncă) sunt deja liber-profesioniÅŸti puri, adică nu din rândul celor care îÈ™i rotunjesc veniturile salariale cu freelancing sau sunt mini-antreprenori.

CITEȘTE ȘI: "O căsnicie reușită!"

 

 O estimare recentă arată că la nivelul Uniunii 45% din veniturile generate în piaÅ£a muncii în UE reprezintă contribuÅ£ia freelancerilor", menÅ£ionează reprezentanÅ£ii asociaÅ£iei.   În contextul actual însă, în care acest tip de colaborare în piaÅ£a muncii este din ce în ce mai dezirabil pentru persoanele active, indiferent de vârstă ÅŸi accesul a devenit tot mai facil nu doar la clienÅ£i ÅŸi afaceri locale, cât ÅŸi internaÅ£ionale, ne confruntăm cu o lipsă acută a reglementării acestui domeniu.   Potrivit sursei citate, nu există la nivel naÅ£ional un cadru legal privind organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea activităţii freelancerilor, care să fie implementat la nivel social ÅŸi economic, astfel încât să faciliteze accesul la instrumente de creditare ÅŸi protecÅ£ie socială.  În plus, freelancerii nu pot beneficia de actele normative generale pentru activităţi specifice, din cauză că în Å£ara noastră nu sunt reglementate o mare parte din meseriile noi, foarte multe dintre profesiile generate de dezvoltarea internetului ÅŸi apariÅ£ia reÅ£elelor nefiind încă prinse în codul CAEN.

 „PiaÅ£a forÅ£ei de muncă s-a schimbat cu adevărat în ultimii ani - ÅŸi poate cel mai mult chiar în anul pandemiei, dar ÅŸi ca urmare a exploziei culturii digitale, de la structuri oarecum uniforme la contexte multiple, chiar hibrid de muncă. Sub tentaÅ£ia incontestabilă a conectivităţii, în era internetului, oamenii au înclinaÅ£ia sa-ÅŸi suprime paradigmele trecutului ÅŸi să facă trecerea de la un loc de muncă pentru toată viaÅ£a ÅŸi scheme colective de muncă, la freelancing - un experiment al independenÅ£ei.    Sunt de mult apuse zilele în care munca pe cont propriu era preponderent privită ca o strategie de supravieÅ£uire pentru cei care nu găsesc alte mijloace de a câÅŸtiga un venit", consideră Anca Rancea, preÅŸedintele AsociaÅ£iei Freelancerilor din România.   Potrivit acesteia, contextul economic ÅŸi social actual plasează numărul freelancerilor ca indicator relevant pentru prezenÅ£a unui spirit antreprenorial în economii dinamice ÅŸi inovatoare, dar ÅŸi pentru natura precară a contractelor de muncă.   Printre principalele provocări cu care se confruntă freelancerii în Å£ara noastră se regăseÅŸte lipsa de credibilitate în faÅ£a potenÅ£ialului client, dar ÅŸi a industriei în care activează, protecÅ£ia precară în faÅ£a abuzurilor din partea clienÅ£ilor ÅŸi accesul dificil la un sistem competitiv bazat pe egalitatea de ÅŸanse.  „Mai e ÅŸi dezavantajul comisioanelor foarte mari percepute de platformele tradiÅ£ionale în care se listează freelancerii pentru a găsi job-uri, care pierd, practic, bani ÅŸi în faza de 'order' ÅŸi în cea de 'tips', în cazul în care munca sa chiar e apreciată de cel care îl solicită.  Nemaivorbind despre lipsa de previziune financiară, din cauza întârzierii dese a plăţilor în contul freelancerilor", spune Mihail Sebastian Sararu, CEO Lanceria.io, o platformă românească destinată freelancerilor care îÅŸi propune să reducă din aceste taxe.