Academia Romana a publicat online Strategia de Dezvoltare a Romaniei pe urmatorii 20 de ani, un document de aproape 1000 de pagini in care face o diagnoza a situatiei Romaniei in fiecare domeniu strategic. De asemenea, scrie Hotnews, academicienii propun trasee posibile si borne pentru a apropia tara noastra de statele europene dezvoltate.
"Programul de actiune propus are in vedere: pe termen scurt - stoparea fenomenelor negative din economie si societate; pe termen mediu - situarea Romaniei pe o pozitie medie din punct de vedere al nivelului de trai al tarilor din zona Visegrad si pe termen lung - situarea Romaniei pe o pozitie medie a tarilor dezvoltate din UE corespunzatoare din punct de vedere al resurselor de care dispune pe plan uman, al resurselor naturale, economic, geo-politic in cadrul UE", arata presedintele Academiei in prefata documentului.
Ce mai arata documentul:
In Romania, comparativ cu standardele din UE, asa cum am analizat in detaliu intr-unul din studiile anterioare, principala problema o reprezinta ponderea exagerata a agriculturii in populatia ocupata, precum si productivitatea extrem de redusa, raportat la aceasta, desigur dublata de cea mai mica pondere a sectorului serviciilor.
Dezvoltarea de activitati economice in zona rurala vor trebui avute in vedere pentru a genera locuri de munca si conditii de viata civilizate pentru populatie. Astazi, problema nu este a gradului de extindere a zonelor rurale, ci aceea a atragerii acestora in circuitul economic si cultural. De exemplu, in UE exista actualmente zone rurale extinse chiar in cazul unor tari industrializate, precum Irlanda (37%), Austria (34%), Italia (31%), Germania (25%) si Franta (20%).
O alta problema importanta in cazul Romaniei, legata intr-o buna masura de dezvoltarea zonelor rurale, o reprezinta scaderea discrepantelor regionale. Dezvoltarea in profil regional, desi necesita fonduri si investitii semnificative, va trebui sa devina prioritara, desi uneori poate afecta principiile alocarii eficiente a fondurilor si necesitatea cresterii economice rapide la nivel national pentru accelerarea convergentei reale fata de media UE.
Un ritm rapid de crestere economica in Romania se poate realiza doar prin investitii (asa cum este cazul majoritatii statelor lumii in perioadele de expansiune
Structura economisirii si investirii din ultimii ani arata o usoara imbunatatire, dar pe termen lung progresele sunt dificile.
Ponderea productiei agricole comercializata pe o piata fiscalizata este sub 50% fata de 80-90% in tarile dezvoltate. Autoconsumul si piata taraneasca au o pondere de circa 5% din PIB. Productia (si implicit VAB) pentru consumul final propriu are o pondere in productia totala de bunuri si servicii de circa 8%.
Economia ascunsa si munca nefiscalizata se mentin practic constante: evaluarile INS arata ca dupa criza ponderea economiei neobservate in PIB s-a majorat cu 2 p.p.
Companiile cu capital strain detin pozitii cheie, uneori dominante in unele sectoare economice (filialele intreprinderilor straine realizeaza peste 50% din valoarea adaugata bruta din industrie, iar circa 90% din activele sectorului bancar sunt detinute de capitalul strain) si contribuie cu peste 2/3 la exporturile totale de bunuri si servicii ale Romaniei.
In mod paradoxal, in pofida investitiilor straine directe si a progreselor realizate, economia tarii noastre continua sa se caracterizeze printr-o competitivitate scazuta, relevata atat in termenii PIB per capita, cat si ai altor indicatori de dezvoltare, structurali si/sau de macroeficienta prezentati in etapele precedente si/sau in alte capitole ale Strategiei de dezvoltare a Romaniei. Indicatorii Investitii Straine Directe si Exporturile de Bunuri si Servicii exprimati per capita, arata decalaje semnificative, comparativ cu media europeana, inclusiv fata de tarile emergente din UE, care vor fi dificil, daca nu imposibil de recuperat, chiar in orizontul mai indelungat al urmatoarelor doua decenii.
Ierarhia tarilor UE dupa nivelul exporturilor de bunuri si servicii pe locuitor, fata de ultima pozitie pe care se afla in prezent, sugereaza ca Romania poate castiga maximum 3-4 locuri, in conditiile favorabile descrise de scenariul optimist, prin depasirea Bulgariei, Greciei, Croatiei, eventual Poloniei, avansarea catre mijlocul clasamentului (locurile 14-15) fiind, si acest caz, practic imposibila in orizontul de timp considerat.
Masuri si politici propuse de academicieni in sprijinul mediului de afaceri:
-asigurarea unui cadru legislativ stabil, simplificat si predictibil pentru mediul de afaceri;
-depolitizarea administratiei publice la toate nivelurile;
-proceduri simplificate pentru rezolvarea cazurilor de insolventa, dizolvare,lichidare;
-reducerea birocratiei, simplificarea formularelor de impozitare, a cerintelor de raportare, a procedurilor de autorizare si/sau de obtinere a diferitelor autorizatii;
-sustinerea dezvoltarii sectoarelor prioritare, cu potential de specializare inteligenta;
-sprijin logistic financiar pentru constituirea unui ecosistem national antreprenorial;
-politici monetare adecvate relansarii creditarii companiilor, cresterii accesului la finantare, relaxarii conditiilor de creditare, reducerii costurilor finantarii;
-implicarea bancilor in finantarea proiectelor din fondurile europene alocate Romaniei, precum si crearea unui fond special la dispozitia AM ale PO pentru acoperirea unor riscuri;
-finantarea prioritara a proiectelor ce promoveaza inovarea si noile tehnologii
-utilizarea surselor alternative de finantare a companiilor, inclusiv prin eliminarea blocajelor determinate de fragmentarea pietelor financiare;
dezvoltarea pietei capitalului de risc si infiintarea de fonduri de tip VentureCapital;
-sustinerea afacerilor companiilor cu capital autohton, in special a IMM-urilor inovative;
-majorarea plafoanelor de garantare a creditelor din partea FNGCIMM;
-depistarea si sanctionarea practicilor anticoncurentiale (inclusiv preturi de transfer si preturi de export/import intra-grup);
-sprijinul autoritatilor centrale si locale in asigurarea infrastructurii necesare investitorilor, in special cei cu capital autohton, mai ales in zonele defavorizate;
-dezvoltarea de sisteme si servicii e-guvernare;
