Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată la începutul anului 2015 de de mai mulți parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD și independenți. În expunerea de motive, inițiatorii susțineau că declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuși" — sărbătoare națională legală lucrătoare ar reprezenta "o reparație morală față de refuzul și umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru". "Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (...) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși".
Propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 16 iunie 2015, Comisia pentru cultură motivând că "a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o Zi a Culturii Naționale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu", arata Agerpres. Proiectul legislativ a fost, însă, adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională.
Potrivit legii, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
Brâncuşi s-a stabilit la Paris, unde s-a stins din viaţă în martie 1957 - a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse -, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.
Ansamblul Brâncuşi de la Târgu-Jiu a fost inclus, în 1991, pe lista tentativă a UNESCO. În ianuarie 2018, Ministerul Culturii redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO. Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi, care avea la data conceperii proiectului (1935 - 1936) o recunoaştere mondială.
În ultimii ani, cota de piaţă a lui Constantin Brâncuşi, care a contribuit major la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, a crescut semnificativ.
În 2018, sculptura sa "La jeune fille sophistiquée" a fost vândută la licitaţie pentru 62 de milioane de euro, iar Brâncuşi a devenit astfel al doilea cel mai scump sculptor din lume, după Alberto Giacometti.
Scurtă biografie a sculptorului Constantin Brâncusi:
- 19 februarie 1876 se naste la Hobiţa, în Oltenia, la Dunărea de Jos.
- 1884-1887 Frecventează scoala primară.
- 1884-1887 Frecventează scoala de Arte si Meserii din Craiova, capitala Olteniei. Dascălii săi – care, exceptându-l pe director, veniseră la vremea aceea din Austria la Craiova – descoperă talentul său artistic, iar prof. Karl, originar din Viena, îl învaţă turnarea bronzului.
-1894 – 1898 Scoala de Arte si Meserii din Craiova. Brâncusi petrece mai mult timp la Viena, în vacanţa de vară a anului 1896, lucrând la Atelierul de tâmplărie artistică Roth si vizitând în timpul liber muzeele de artă.
-1898 – 1901 Urmează cursurile Scolii de Arte Frumoase din Bucuresti, clasa de sculptură prof. Conrad Hegel, venit din Germania. Se află sub puternica influenţă a sculptorului Karl Störk, născut la Hanau, care lucrează în Bucuresti.
-1904 – Pleacă la München, pe atunci centrul artei Fin de siecle/Jugendstil, centru al grupării Der Blaue Reiter, unde activau brasoveanul Hans Mattis-Teutsch si ucraineanul Vasili Kandinsky. Frecventează Academia Regală de Arte Frumoase din München. Pinacoteca din München devine spaţiul său de studiu. Orele petrecute aici se vor materializa mai târziu în opere precum Pogany, Măiastra, Prinţesa X sau Leda. Brâncusi este impresionat de statuia "Bavaria" de pe Theresienwiese, despre care spune că este "splendidă". Toamna târziu întrerupe studiul de la München, cutreieră Bavaria pe jos în direcţia Bordensee si călătoreste de la Lindau prin Basel la Paris.
-1905 – 1907 Frecventează Scoala Naţională de Arte Frumoase din Paris.
- 1907 Brâncusi îl cunoaste pe Auguste Rodin. Acesta îi oferă propriul atelier pentru a lucra, dar Brâncusi refuză oferta răspunzând că există un proverb românesc după care "La umbra copacilor mari nu creste iarba", dorind să-si urmeze propria cale. Până la izbucnirea primului război mondial, Brâncusi se impusese pe plan artistic la Paris, devenind artistul de frunte al scenei artistice pariziene, europene si americane. Critica de artă elveţiană Carole Giedion-Welcker si profesorul din Köln, Friedrich Teja Bach îl consideră printre cei mai importanţi sculptori ai secolului 20. Operele sale sunt căutate azi pretutindeni în lume si obţin preţuri mari la licitaţiile de artă (milioane de dolari).
- 1914 Prima expoziţie personală la New York.
- 1937/1938 Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu ridicat în cinstea eroilor români morţi pentru apărarea patriei în primul război mondial.
- 1956 Donează atelierul său statului francez.
- Moare la Paris la 16 martie 1957, este înmormântat la cimitirul Montparnasse.
Un documentar realizat de Televiziunea Română în coproducţie cu Televiziunea Franceză despre marele sculptor român Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876 - 16 martie 1957). Filmul este "o viziune" asupra întregii sale opere, aflată în România, Franţa si SUA.
Scenariul şi comentariul: Marin Sorescu
Regia: Jean Pradinas