Botoşănenii care au urmărit fascinaţi miracolul ce a transformat România intr-o capitală a muzicii universale, Festivalul Enescu reunind la Bucuresti o pleiada a celor mai mari muzicieni ai lumii, au trait pentru trei zile o farama din acest miracol al muzicii mari.

In perioada 30 septembrie-2 octombrie, Filarmonica Botosani a organizat cea de a XXXV-a editie a Zilelor "George Enescu", eveniment menit sa omagieze personalitatea celui mai mare compozitor al romanilor, dar si prilej de a aduce pe scena botosaneana crampeie din muzica universala.   



Chiar şi fără a beneficia de un public numeros, asa cum ar fi meritat personalitatea lui George Enescu, muzician de geniu nascut pe meleaguri botosanene, cele trei zile nu au fost lipsite de aerul de sarbatoare, de bucuria cu care melomanii au frematat la fiecare unduire de arcus, in timp ce magia pianului sau tanguirea grava a cornului au cucerit la propriu intreaga asistenta.

"De Moldova mă simt legat prin toate fibrele mele. Legătura mea cu pământul, cu cerul şi cu apele Moldovei nimic nu o poate desface. În molcomul peisagiu moldovenesc, printre oameni cuviincioşi, de discretă nobleţe sufletească ai acestei blagoslovite provincii mă simt în cel mai prielnic mediu. Mă simt înfrăţit cu tot ce este moldovean. Peisagiul natal parcă mă înviorează. La Liveni mă întorc printre oameni şi lucruri, a căror revedere pune polen pe amintire. Pământul natal cu tot ce e pe el îl purtăm toată viaţa în noi şi e prezent în cântec, în poemă, în piatra sculptată, în pânza pictată, ca şi în faptă. Fără el am fi sarbezi", mărturisea George Enescu în anul 1936.

Zilele George Enescu au debutat vineri, 30 septembrie, la pupitrul dirijoral aflandu-se dirijorul Mihail Secikin. Invitat special, pianistul Daniel Goiţi.

Seara a început cu Suita pentru orchestră nr. 1, în do major, op. 9, de George Enescu, o lucrare de tinereţe a compozitorului botoşănean, compoziţie ce-şi află corespondenţa spirituală în Coloana infinitului a lui Constantin Brâncuşi. Cu un specific tradiţional, familiar, un veritabil egregor românesc, muzica enesciană emoţionează prin transfigurarea profundă a expresiei sonore, dând naştere unei atmosfere de visare, de meditaţie, mister, dar şi o imensă strălucire.



Surpriza serii a constituit-o Concertul pentru pian şi orchestră nr. 1, în mi bemol major, al lui Fr. Listz, în interpretarea extraordinară a pianistului Daniel Goiţi, care a stârnit ropote de aplauze din partea publicului prezent în sală. Cu o abordare plină de forţă, expresivitate şi energie, cu un tonus muzical menit să înalţe şi să bucure pe fiecare spectator în parte, Daniel Goiţi a dovedit respect faţă de public, dar şi o excelentă pregătire pianistică. 

Aplauzele la scenă deschisă l-au determinat pe artist să se reaşeze la pian, oferind publicului încă două momente muzicale de excepţie.

Prima seară a Zilelor George Enescu s-a încheiat cu Fr. Liszt, Preludiile, poem simfonic, o amplă parcurgere muzicală prin care Orchestra Filarmonicii Botoşani şi-a dovedit încă o dată înaltul profesionalism.



Sâmbătă, 1 octombrie 2011, melomanii au avut parte de un Recital cameral oferit de violonista Cristina Anghelescu, alături de pianistul Daniel Goiţi. Cu un program variat, de la George Enescu la Gabriel Fauré, Claude Debussy sau César Franck, seara a doua a Zilelor "George Enescu" a fost un adevărat regal muzical.

Cu o tehnică excelentă, dar şi o minunată capacitate de transmitere a mesajului muzical, cei doi artişti au impresionat publicul, pianistul reuşind să dinamizeze şi să ridice puterea de exprimare a violonistei, valorizând în acest fel nu numai muzical, ci şi interpretativ întregul concert.

Dozajul bine distribuit, o stare de spirit excelentă şi o eleganţă a interpetării, au făcut ca cea de a doua seară a evenimentului să fie un câştig pentru public şi instituţia de cultură organizatoare.



Concertul simfonic de duminică a încheiat cea de a XXXV-a ediţie a Zilelor "George Enescu" la Botoşani. Cu Mihail Secikin la pupitrul dirijoral, invitatul serii – cornistul Petrea Gîscă a dat încă o notă de distincţie profesională şi valoare întregului eveniment.

În deschiderea celei de a treia seri, Orchestra Filarmonicii Botoşani a interpetat Rapsodia română nr. 2, în re major, op. 11 nr. 2, de George Enescu, o compoziţie care, după mai bine de un secol de când a fost creată, uimeşte prin construcţia bine conturată muzical, cu tonuri învăluitoare şi expresivitate artistică, în fapt o poveste despre voievozi şi domniţe.   

Invitatul serii, Petrea Gîscă, a oferit publicului un moment din Reinhold Glier: Concertul pentru corn şi orchestră în si bemol major, op. 91. Cornistul a impresionat prin extraordinara dăruire, compoziţia lui Glier fiind transmisă publicului într-un ton uşor melancolic, păstrând stilul neoclasic şi influenţele romantice ale lucrării. Varietatea armonică şi paleta timbrală bogată au convins şi datorită excepţionalei interpretări a artistului Petrea Gâscă, evoluţia sa fiind răsplătită cu îndelungi aplauze.

În încheiere, Orchestra a interpetat Simfonia a IV-a, în fa minor, de Ceaikovski, compozitor care adăuga pe manuscrisul lucrării dedicaţia: "Celui mai bun prieten". Cel mai bun prieten care era, de fapt, o femeie: Nadejda von Meck, o nobilă bogată cu care Ceaikovski nu s-a cunoscut niciodată în mod direct, o prietenie bizară întreţinută doar prin intermediul scrisorilor.

Într-o astfel de scrisoare referitoare chiar la simfonia a IV-a, Ceaikovski menţiona: "Simfonia nu-i a mea, ci a noastră". Menţiune care adaugă, negreşit, o încărcătură emotivă întregii lucrări.

Notă mică la Cultură!

Nu putem trece cu vederea lipsa de interes de care au dat dovadă autorităţile locale prin neparticiparea la Zilele "George Enescu", un singur reprezentant – viceprimarul Cătălin Alexa - fiind în sală în prima seară a evenimentului.

Din păcate, nici şefii de instituţii (excepţie, din nou, făcând Ion Ilie, directorul Centrului de Creaţie Botoşani) sau oameni de cultură nu au fost interesaţi de manifestarea desfăşurată în cinstea lui George Enescu. Asta în condiţiile în care cei vizaţi sunt beneficiari de invitaţii la astfel de manifestări, spre deosebire de simplii melomani care trebuie să plătească 15 lei pentru un bilet (10 lei pentru elevi, studenţi, pensionari).

Au lipsit, de asemenea, elevii Liceului de Artă din Botoşani (prezenţi doar în prima seară), care în mod cert ar fi avut de câştigat în urma participării la cele trei seri de concerte. 

Cu toate acestea, evenimentul s-a dovedit a fi unul mai mult decât necesar în peisajul cultural şi aşa sărac al Botoşanilor! 
 
 
(F. Tonita)
 

CITEȘTE ȘI: "Colegiul Medicilor: În ţară sunt activi 304 chirurgi pediatri, care este situația..."