Sâmbătă și duminică, botoșănenii sunt așteptați în sala de spectacole, unde se vor delecta cu două producții ale Teatrului Mihai Eminescu.
Sâmbătă, 11 martie, de la ora 18.00, este programat spectacolul "Bocitoarele vesele", după William Shakespeare.
Dramatizare și regie artistică: Alexandru Vasilache
Scenografie: Mihai Pastramagiu
Coregrafie și ilustrație muzicală: Victoria Bucun
DISTRIBUȚIA:
IEREMIA: Marius Rogojinschi
MACARIE – NICODIM: Cezar Amitroaei
DOCHIA: Daniela Bucataru
VOICHIȚA – ARGHIR: Lidia Uja
OANA: Irina Mititelu
PANAIT: Gheorghe Frunza
AXINIA: Narcisa Vornicu
ILINCA: Crenola Muncaciu
TINCA: Silvia Raileanu
EFTIMIE – ZAHARIA: Sorin Ciofu
PARASCHIVA: Mirela Nistor
MEFODIE: Mihail Donțu
RUXANDA: Gina Patrascu-Zamfirache
LUCA: Ioan Crețescu
RALUCA: Cristina Ciofu
SOFRONIE: Radu Dragos
CHIRA: Lorena Petronela Chiribuță
AXINTE: Razvan Amitroaei
SAFTA: Alexandra Vicol
FINOGHEN: Volin Costin
HORIA: Ioan Ciofu
Triumful dragostei
Personajul principal masculin din acest spectacol este tatăl unei cete de feciori, feciori care au fost blestemaţi să nu-și găsească perechea. Necăjit de soarta băieţilor, tatăl a anunţat că va muri de mâhnire. Lumea din jurul său obosise deja tot jelindu-l – inclusiv prin dans – și tot trăgând câte un chef de pomină – cheful de pe urmă. Ultima dorinţă a tatălui a fost să fi e bocit de o femeie tare pricepută în săvârșirea acestui ritual, Dochia, o femeie cu care el avusese o mare dragoste în tinereţe. Și-a venit Dochia cu un grup de bocitoare. Tatăl, aflat pe moarte, își prezintă fiii –momente în care privirile bărbaţilor și ale tinerelor fete s-au întâlnit cu subînţelesuri. S-a creat o situaţie care, era limpede, urma să conducă spre o altă stare. Erau clipe de mare încărcătură sufletească. Așa au început frumoase povești de dragoste între bocitoare și fiii cei blestemaţi… Este o demonstraţie de viaţă, acele bocitoare triste, neconsolate, erau, în fapt, femei pline de vitalitate, de dorinţă de viaţă și dragoste, iubitoare de cântece vesele și nu de bocete!
Evident, dragostea a învins și în acest rând! (Supliment la Caietele Teatrului „Eminescu“, Realizator: Traian Apetrei)
Biletele se găsesc la Casa Tineretului din B-dul Mihai Eminescu nr. 48,
tel 0231 513948 sau 0231 512184 (program: 10.00 – 12.00 și 16.00 - 18.00, de marți până duminică inclusiv)
Pret bilet - 20 lei; elevi, studenți, grupuri organizate- 10 lei
Teatrul “MihaiEminescu” Botosani, vă așteaptă și duminică, 12 martie 2017, la ora 18.00, la spectacolul "Strunga dintre moarte și viață", de Florin Kevorkian.
Regia artistică: Florin Kevorkian
Asistent regie: Dragoș Traicu
Scenografie și costume: Mihai Pastramagiu
Coloană sonoră: Capriel Dedeian
Distributia:
Bogdan Muncaciu,Valentin Popa,Gina Pătraşcu,Narcisa Vornicu,Cezar Amitroaei, Cristina Ciofu,Sorin Ciofu, Bogdan Horga, Dragoş Radu,Silvia Răileanu, Petronela Chiribuţă, Mirela Nistor,Răzvan Amitroaei
Copiii:
Ioan Agavriloae, Ana Baciu Caterina Radu, Şerban Lazarovici, George Pîslaru, Monica Chirilă, Ştefan Cojocaru, Radu Ganea,Vlada Rusnac,Sorina Budeanu, Mădălina Aconstantinesei,Alexandra Mandraburcă.
Raţiunile unui astfel de spectacol
Conflictele interetnice zguduie din temelii o lume ce părea să-şi fi găsit - măcar pentru o vreme - albia firească de evoluţie.
Ei bine, schimbând ceea ce este de schimbat, Botoşanii reprezintă, pentru cei care au răbdarea să vadă acest lucru, un model viabil de convieţuire interetnică. De sute de ani trăiesc aici în armonie români, armeni, evrei, ruşi-lipoveni, ucraineni, greci, rromi...
Altfel zis, lumea întreagă ar avea ce învăţa de la această comunitate din îndepărtatul Est al Europei.
2015 este anul în care se comemorează 100 de ani de la genocidul armenilor.
Botoşanii datorează mult acestei etnii. Însăşi prima atestare documentară a Botoşanilor se află pe o cruce din preajma uneia din cele două biserici armeneşti din oraş.
Anii de glorie economică, financiară şi edilitară ai Botoşanilor sunt, în bună măsură, urmarea prezenţei în urbe a energicei comunităţi armeneşti.
Numeroase personalităţi din cele cu care se mândresc Botoşanii aparţin etniei armene!
Între cele mai frumoase edificii ale urbei, casele care au aparţinut unor familii armeneşti bogate, sunt preponderente. Până şi cimitirul armenesc se constituie ca o oază de frumuseţe.
La construirea Teatrului "Eminescu", cu mai bine de 100 de ani în urmă, o contribuţie consistentă a avut-o tocmai comunitatea armeană!
Fie doar aceste "amănunte" şi includerea acestui proiect în repertoriul Teatrului "Eminescu" va apare, oricărui botoşănean de bună credinţă, ca fiind pe deplin justificată. Există, trebuie să existe, şi un "teatru-document"! Chiar dacă în acest caz "documentul" este mai degrabă sentimental!
Un triumf al iubirii!
"Strunga dintre moarte şi viaţă" este povestea dramatică a unui supravieţuitor din genocid - un copil născut din violul unui soldat turc asupra unei tinere armence. Este povestea unui copil musulman care în acelaşi timp este şi creştin, fiinţă umană care şi-a trăit ulterior viaţa între iubire şi ură.
A triumfat IUBIREA!
Genocidul uitat...
Sub acest generic se află două momente distincte, dar care au profunde legături între ele: primul este campania Imperiului Otoman condusă de sultanul Abdul Hamid II, între anii 1894 - 1896, al doilea moment fiind deportarea şi eliminarea armenilor de către guvernul Junilor turci între anii 1915 - 1916, campanii în care au fost omorâţi aproape 2 milioane de armeni.
Masacrul din 24 aprilie 1915 a fost socotit ca o etapă culminantă a primului genocid din lume înfăptuit sub motivaţii etnice.
România a fost singura ţară din Europa care a găzduit - într-un orfelinat la Strunga - judeţul Iaşi - un număr considerabil de copii armeni porniţi în cele patru vânturi, doar, doar vor scăpa de moarte. Spectacolul propus de Teatrul "Eminescu se inspiră tocmai dintr-un astfel de moment.
