Castelul a aparținut unei familii boierești, care a dat Moldovei primul domnitor fanariot.

Castelul Mavrocordat, din localitatea Dângeni, judeţul Botoşani, a aparţinut familiei boiereşti Mavrocordat, cea care a dat Moldovei primul domnitor fanariot.

Clădirea a fost ridicată în secolul al XIX-lea, fiind locuită de boierul Nicolae Mavrocordat, precum şi de urmaşul său, Ioan Gh. Mavrocordat.

Clădirea se remarcă prin arhitectura sa elegantă, având ferestre ample, camere spațioase și elemente decorative impresionante.

CITEȘTE ȘI: "Moment rar văzut pe terenul de fotbal, la Dinamo – FCSB 4-3. Motivul pentru care a..."

 

”Conacul era înconjurat de un parc dendrologic cu arbori rari și includea un lac de agrement destinat relaxării boierilor și invitaților și o mică fântână arteziană construită și poziționată identic ca cea de pe domeniu conac Urșianu – Dângeni”, scrie Ionuț Haidău, coordonator al grupului Botoșani, atracții și trasee turistice, grup căruia i se datorează și clipul video de mai jos.

Membrii familiei se retrăgeau aici vara pentru a se relaxa. Zona împădurită, astăzi parc dendrologic cu arbori rari, este protejată prin lege (Hotărărea nr. 5/ 1995 a Consiliului Judeţean Botoşani).

Istoria unui loc uitat

În 1947, conacul a fost confiscat de comunişti şi transformat în sediu CAP, iar camerele erau folosite ca depozit. Ulterior, a fost sediul IAS Dângeni. După ce acesta din urmă a intrat în faliment, conacul a ajuns pe mâna unui lichidator judiciar, neinteresat de soarta conacului.

După 1990 a făcut obiectul unor litigii, fiind revendicat de urmaşii lui Ioan Gh. Mavrocordat (Şerban Alexandru Dimitriu, Maria Lalu, Ioan Mavrocordato, Rafael Alfons), care nu au reuşit să-l preia.

Deficienţe care periclitează valoarea patrimonială a monumentului

În prezent, conacul este o ruină, deşi este inclus pe lista monumentelor istorice (cod BT-II-m-01966).

A fost afectat de intemperiile vremii şi de acţiunea sătenilor care au furat uşile şi geamurile, iar o parte dintre copacii protejaţi de lege au fost tăiaţi. De asemenea, în 2014, a fost aproape distrus în totalitate de un incendiu provocat voluntar, însă autorul a rămas necunoscut. În plus, parcul din jur este neîngrijit, întărind locului aspectul dezolant.

”Lipsa unei atitudini responsabile din partea autorităţilor va conduce la pierderea valorilor noastre istorice. Este important să ne protejăm monumentele istorice cu care România se poate compara, fără îndoială, cu cele bine cunoscute din Europa, care însă au fost reabilitate şi promovate corespunzător”, transmit reprezentanții SOS Patrimoniu.

Foto: Facebook / Botosani atractii și trasee turistice