Va multumesc  foarte mult pentru frumosul omagiu si surpriza cu articolul despre mine la rubrica "Un botosanean pe zi". Pentru mine stirile cele mai frumoase si mai emotionante au venit intotdeauna din orasul meu natal Botosani, iar cel mai frumos omagiu a fost acela de a primi titlul de cetatean de onoare al Municipiului Botosani.

Cum eu vin la Botosani in fiecare vara, cind vad acum la intrarea in municipiu drapelul Canadei cu frunza de artar si placa pe care scrie "Botosani infratit cu orasul Laval din Canada", unde eu locuiesc, stiind ca aceasta infratire a fost realizata de mine in colaborare cu Primaria din Botosani si cea din Laval, am emotii puternice intotdeauna cind citesc aceasta inscriptie la intrarile rutiere din Botosani si lacrimi in ochi, chiar daca majoritatea celor care vad aceasta placa nu cunosc istoria acestei infratiri, care va ramine o infratire de doua ori istorica, deoarece a fost prima infratire a Botosanilor cu un oras din strainatate si prima infratire a unui oras din Romania cu un oras din Canada.

Am avut bucuria ca in acest an la 9 iunie sa primesc si Diploma de Onoare de cel mai bun profesor din Canada franceza pe anul 2011, din partea AQPP - Asociatia din Québec de Pedagogie Colegiala, fiind primul roman care a avut aceasta onoare si recunostinta din partea colegilor sai canadieni. Cu aceasta ocazie ziarul Cités Nouvelles din Montréal a publicat articolul Un profesor iubit, devotat si onorat.

De-a lungul carierei mele profesionale internationale desfasurata in Elvetia, Franta, Canada si tari din Africa am constientizat competitivitatea mea cu colegii mei din alte tari ale lumii si am realizat ca una dintre explicatii este faptul ca am beneficiat de scoala romaneasca si de studiile liceale extraordinare de la Liceul Laurian din Botosani.

Am mai realizat ca trecind printr-un lagar de refugiati si avind curajul sa ma lupt cu viata si sa incep o viata noua intr-o lume noua nu voi reusi decit prin munca, pasiune, si aparind adevarul si adevaratele valori si nu minciuna, impostura si incompetenta.

De altfel afirmatiile mele despre pandemia de gripa porcina si companiile farmaceutice s-au dovedit reale ulterior, iar eu eram decis sa le afirm si sa le apar cu orice pret, desi pentru unii atitudinea mea parea sinucigasa si iresponsabila, deoarece ma bateam cu politicieni, cu ministri, cu mafioti, cu milionari si cu Guverne, era lupta lui David contra lui Goliath.

Ma consider norocos de fi vazut lumina zilei la Botosani si de a fi studiat si plecat de acolo desi viata a vrut ca sa fiu acum la 8 000 de km distanta de orasul meu natal. Si cu toate acestea eu nu am plecat de acolo niciodata si stiu ca intr-o zi voi reveni acolo definitiv.

Botosanii au un potential intelectual imens care trebuie valorificat si continuat. Multe multumiri inca o data.


Al dvs. devotat si fiu al Botosanilor,
Vania Atudorei,
profesor emerit din Canada

Vezi si:  Un botosanean pe zi: VANIA ATUDOREI - Lectia de demnitate de care avem (inca) nevoie

EXCLUSIV - Interviu cu Louise Frechette, prima femeie care a avut cea mai inalta functie la ONU 

 

 

CITEȘTE ȘI: "Povești la cafea: De ce trebuie să vedem ”Mamele pinguinilor”!"