Din punct de vedere religios, Craciunul, cea mai veche sarbatoare a omenirii, semnifica nasterea Domnului nostru Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, trimis pe Pamant sa ajute oamenii sa devina mai buni, mai credinciosi, mai ingaduitori si responsabili, mai toleranti si rabdatori.
Sacrificarea porcului
Obiceiul sacrificarii porcului de Ignat, pe 20 decembrie, inca se mai practica prin satele noastre romanesti, pe acolo unde gospodarii cresc porci in propriile curti, pentru ca la Sarbatorile de iarna sa aiba carne proaspata din care sa-si prepare traditionalele mancaruri romanesti: toba, racitura, tochitura, carnati.
Dupa transarea si sortarea carnii, gazda pregateste, afara, aproape de locul sacrificiului, o masa mare, pentru toti oamenii care au ajutat la taierea porcului. Felul de mancare, traditional numit "pomana porcului", este obtinut prin prajirea, intr-un ceaun mare, de tuci, a bucatilor de carne taiate din toate partile porcului sacrificat: bucati de muschi, ficat, slanina, coasta, falca.
Se vesteste Nasterea Domnului
Inainte de Craciun, preotul umbla cu icoana din casa in casa, pentru a vesti Nasterea Domnului. Aceasta este o practica extrem de veche, de fapt, o vizita pe care preotul o face credinciosilor sai. Preotul poarta cu el o icoana care infatisaza scena nasterii Mantuitorului si, in fiecare casa canta troparul sarbatorii, dand icoana credinciosilor ca sa fie sarutata.
Impodobirea bradului
Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei relativ nou, preluat pe la jumatatea secolului al XIX-lea de la tarile germanice. Prin forma sa triunghiulara, bradul simbolizeaza Sfanta Treime, iar podoabele cu care bradul este impodobit semnifica bogatia si cunoasterea, ca si pomul sacru din Gradina Edenului.
In zilele noastre, impodobirea bradului de Craciun a devenit una dintre cele mai iubite datini, atat in mediul rural, cat si urban, odata cu asteptarea in seara de Ajun a lui Mos Craciun.
Copiii stiu ca Mos Craciun aduce cadouri mai multe celor care au fost foarte cuminti. Acesta este si astazi un argument foarte serios si este o motivatie puternica pentru copii, care se straduiesc sa devina mai cuminti, mai harnici si mai ascultatori pentru ca anul viitor sa primeasca mai multe daruri.
Colindatul
In ajunul Craciunului exista obiceiul de a merge cu colindul. Colindele sunt cantece traditionale formate din urari de bine si belsug pentru toti cei ce le asculta. In ziua de Craciun, colindele revin, de asta data copiii cantand "Steaua". Prin acest colind, ei anunta venirea pe lume a pruncului Iisus Hristos.
Sunt zone in tara unde traditia Craciunului inca se pastreaza cu sfintenie si se transmite nealterata, din generatie in generatie. Oamenii de la sate au obiceiuri specifice de la care nu se abat de aceea, in prag de sarbatori, auzim de traditii si superstitii de care multi dintre noi n-au auzit niciodata.
Imprumuturi si noroc
In unele locuri, in ajunul Craciunului, gospodarii isi strang de prin sat toate lucrurile pe care le-au dat cu imprumut. In alte locuri, in ajun de Craciun nu se da nimic cu imprumut pentru ca cei care iau cu imprumut fac asta numai ca sa aiba noroc la hotii in anul viitor. De asemenea, traditia spune ca cei care dau lucruri din casa, alunga norocul din camin. In unele sate, in vasul cu apa, in care familia se spala, se pun nuci, pentru ca oamenii sa fie sanatosi peste an.
Tot la sate inca se mai pastreaza obiceiul ca in ajunul Craciunului cetele de colindatori sa mearga din poarta in poarta ca sa vesteasca venirea pe lume a Pruncului Iisus. Se spune ca tinerii mascati care insotesc aceste cete au darul de a alunga spiritele rele si ca cei care nu ii primesc vor avea un an sarac, cu ghinion.
ziare.com
