I-am vorbit cu dragoste iar acela s-a emoţionat. "Gheronda", îmi spune, "nimeni nu mi-a vorbit aşa până acum". I-am rostit numele şi s-a mirat cum de l-am cunoscut. "Ei", îi spun, "Dumnezeu a descoperit şi numele tău şi faptul că ai călătorit până în India unde ai cunoscut pe guruşi şi i-ai urmat". A fost şi mai uimit. I-am spus şi alte lucruri despre el şi a plecat mulţumit.
În săptămâna următoare, iată că vine, pe neaşteptate, cu o gaşcă de hipioţi. Au intrat cu toţii în chilie şi s-au aşezat în jurul meu. Era cu ei şi o fată. Tare i-am simpatizat. Erau suflete bune, dar rănite. Nu le-am vorbit de Hristos, căci am văzut că nu erau pregătiţi să asculte. Le-am vorbit pe limba lor, despre lucruri care îi interesau. Când am terminat şi s-au ridicat să plece, mi-au spus: "Părinte, vrem o favoare: să ne permiţi să îţi sărutăm picioarele". M-am ruşinat, dar ce să fac, i-am lăsat. Mi-au dăruit, apoi, o pătură. Voi striga să o aducă, să o vezi. Este foarte frumoasă.
După o vreme m-a vizitat fata, hipioata, singură. Se numea Maria. Am văzut că Maria era mai înaintată duhovniceşte decât prietenii ei şi i-am vorbit mai întâi ei despre Hristos. A primit cuvintele mele. A mai venit şi cu alte ocazii şi a luat-o pe calea cea bună. A spus, desigur, Maria, prietenilor ei: "Măi, derbedeilor, n-aş fi crezut niciodată că am să-L cunosc pe Hristos, dintr-o gaşcă de hipioţi".
(Traducere din limba greacă după diakonima de Elena Dinu pentru Blogul Sfântul Munte Athos)
sfantulmunteathos.wordpress.com
