Sfântul Cuvios Isaachie Mărturisitorul († 383‑396) era din Siria şi a fost contemporan cu împăratul arian Valens (364‑378). Acest împărat i‑a prigonit pe apărătorii Ortodoxiei stabilite la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, închizând bisericile unde slujeau aceştia.
Sfântul Isaachie a lăsat pustia şi a venit la Constantinopol dorind să vorbească cu împăratul. „Nefiind lăsat de ostaşii de strajă să treacă nici măcar de poarta palatului, a rămas multă vreme aşteptând ceasul cel cu bun prilej. Când împăratul a vrut să iasă la războiul cu goţii în fruntea oştirii sale, fericitul Isaachie i‑a ieşit înainte şi l‑a rugat cu multă căldură să dea poruncă pentru deschiderea bisericilor ce stăteau încuiate. Împăratul nu a vrut să‑l asculte, ci a dat poruncă să fie alungat din calea lui. Peste câteva zile însă, Cuviosul a ieşit iarăşi înaintea împăratului, pe drumul spre câmpul de luptă, rugându‑l de data aceasta şi mai fierbinte să înceteze urgia împotriva dreptei credinţe, dar şi ameninţându‑l că, de nu va deschide bisericile, va pieri în război. Împăratul, mâniindu‑se de îndrăzneala lui, a poruncit slujitorilor să‑l bată cu toiege şi, făcându‑i tot trupul numai răni, l‑au aruncat într‑o mlaştină cu mărăcini, ca să se înece. Sfântul, însă, s‑a ridicat numaidecât şi, pe drumuri ascunse, a ieşit din nou în calea împăratului, la locul numit Trilon. Acolo, apucându‑i calul de frâu, i‑a spus că, de nu va deschide bisericile, va muri în război. Atunci, împăratul, poruncind să fie legat, l‑a dat în seama a doi sfetnici ai săi, Victor şi Saturnin, până se va întoarce din război. Cuviosul Isaachie i‑a zis împăratului: «Poate ai să te întorci, dar mie mi‑a spus Dumnezeu că vei fi înfrânt, vei fugi şi vei fi prins, iar sfârşitul tău va fi prin foc». Şi aşa a fost, căci goţii au biruit, iar Valens a murit într‑o şură de paie, în care el se ascunsese şi căreia goţii i‑au dat foc” (Sinaxar Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul IX, luna mai).
Sfântul Cuvios Isaachie a fost egumen al unei mănăstiri care, ulterior, a luat numele Cuviosului Dalmat, sărbătorit la 3 august, ucenicul său. Ca egumen, a luat parte şi la Sinodul al II‑lea Ecumenic, ţinut în Constantinopol la anul 381. Trăind în sfinţenie încă doi ani la Constantinopol, Sfântul Isaachie Mărturisitorul s‑a mutat cu pace la Domnul.
