Scriitorul Amos Oz a murit vineri, la varsta de 79 de ani. Castigator al premiului de stat din Israel pentru literatura, Amos Oz era unul dintre cei mai cunoscuti scriitori contemporani.
A incetat din viata in urma unei afectiuni cauzate de cancer. Era casatorit si avea trei copii, arata publicatia The Jerusalem Post.
Amos Oz s-a nascut la Ierusalim in 1939, intr-o familie de carturari si profesori, originara din Polonia si Rusia. Figura tutelara a familiei, asa cum apare in cunoscutul sau roman autobiografic de mai tarziu, "Poveste despre dragoste si intuneric", este fratele bunicului patern, profesorul doctor Joseph Klausner.
Venit in Palestina la inceputul secolului trecut, acesta va ajunge pe culmile recunoasterii sociale si intelectuale - o strada din Ierusalim ii poarta numele, in timp ce scrierile lui sunt de referinta in bibliografia iudaismului.
Parintii lui Amos vor avea insa un alt destin: tatal lui, Yehuda Arieh Klausner, desi studiase literatura si istoria in Polonia, cunostea 17 limbi si avea o cultura vasta, va ramane in umbra unchiului sau, fiind nevoit sa accepte un post modest de bibliotecar, in timp ce mama lui, Fania, o femeie la fel de cultivata, de o sensibilitate aparte, purtand in suflet nostalgia Europei, va ceda in fata greutatilor si a lipsurilor vietii de emigrant si se va sinucide cand Amos implinea varsta de 12 ani.
In 1954, la 15 ani, adolescentul fragil si crescut printre carti se razvrateste impotriva tatalui si paraseste Ierusalimul. Se stabileste in kibbutzul Hulda, unde isi va schimba numele de familie, devenind Amos Oz. La doar 20 de ani i se publica primele povestiri in revista literara Keshet, cu putin timp inainte de a fi trimis de colectivitatea kibbutzului sa studieze filozofia si literatura la Universitatea din Ierusalim. In 1967 lupta in Razboiul de Sase Zile, iar in 1973 participa la Razboiul de Yom Kippur.
Dupa absolvirea Facultatii de Filozofie a Universitatii Ebraice din Ierusalim revine in kibbutz, unde practica agricultura si preda la liceul local timp de 25 de ani, pana in 1986, cand se muta impreuna cu sotia si fiul sau in orasul Arad, pe tarmul Marii Moarte.
De-a lungul timpului Amos Oz a fost invitat al unor prestigioase institutii de invatamant superior precum Colegiul St. Cross, Oxford (1969-1970), Universitatea Ebraica din Ierusalim (1975, 1990) si Colegiul Colorado Springs (1984-1985) din S.U.A. Din 1987, Amos Oz preda literatura ebraica la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva.
In 1991 Amos Oz devine membru al Academiei de Limba Ebraica din Israel.
Scriitorului israelian i-au fost acordate pana in prezent zece titluri Doctor Honoris Causa din partea: Hebrew Union College - Cincinnati, Ohio si Ierusalem (1988), Colegiul Western New England din Springfield, S.U.A. (1988), Universitatea din Tel Aviv, Israel (1992), Universitatea Brandeis, S.U.A. (1998), Seminarul Teologic Evreiesc din New York, S.U.A. (2006), Universitatea Ebraica din Ierusalim, Israel (2006), Institutul Weizmann din Rehovot, Israel (2006), Universitatea din Anvers, Belgia (2008), Universitatea pentru Straini din Siena, Italia (2010), Universitatea din Melbourne, Australia (2011).
Din 1965 pana in prezent Amos Oz a publicat 35 de carti, dintre care 13 romane, patru volume de povestiri si nuvele, carti pentru copii si noua volume care cuprind eseuri si articole.
Primul sau volum de povestiri, "Acolo unde urla sacalii", apare in 1965, fiind urmat de romanul "Altundeva poate" (1966). Dupa succesul romanului "Sotul meu, Michael" din 1968, Amos Oz continua sa publice carti de fictiune: "Pana la moarte" (1971), "Atinge apa, atinge vantul" (1973), "Dealul Sfatului Nelegiuit" (1976), "Soumchi" (1978), "Odihna desavarsita" (1982), "Cutia neagra" (1987), "Sa cunosti o femeie" (1989), "Fima" (1991), "Sa nu pronunti: noapte" (1994), "Pantera din subterana" (1995), "Aceeasi mare" (1999), "Poveste despre dragoste si intuneric" (2002), "Deodata in adancul padurii" (2005), "Rime despre viata si moarte" (2007), "Scene de viata campestra" (2009) . Volumele de eseuri politice si literare ale lui Amos Oz au fost traduse in multe tari, cel mai cunoscut fiind "Cum sa lecuiesti un fanatic", publicat in 2002.
Cartile lui Amos Oz au fost traduse in 42 de limbi, in 43 de tari.
Printre numeroasele distinctii primite de autor se numara: Premiul Pacii (Germania, 1992), Premiul Israel pentru Literatura (1998), Marele Premiu Ovidius (Romania, 2004), Premiul Catalonia pentru Literatura (2004), Premiul Grinzane Cavour (Italia, 2007) si Premiul Heinrich Heine (Germania, 2008) .
Ziare.com