În anii ÅŸaizeci ai secolului al XX-lea, Centrul Vechi al BotoÅŸaniului, zonă comercială dar mai ales de promenadă, sâmbăta ÅŸi duminica, era străbătut de la Cinematograful "7 Noiembrie" (Luceafărul) ÅŸi până la Raionala de partid (Biblioteca JudeÅ£eană), de un personaj atipic pentru acele vremuri, de statură nu prea înaltă, încălÅ£at cu cizme maro legate cu ÅŸiret (Biergell) ÅŸi cu tocuri(!), având pălărie cu boruri mari ÅŸi trăgând cu patimă dintr-o lulea, încât fumul lăsat în urma-i crea adevăraÅ£i mici nori, un visător cu privirea dusă, parcă rupt de realitate... Avea un mers sacadat, mereu acelaÅŸi, niciodată grăbit, cu pieptul înainte, puÅ£in ostentativ, ca un cocoÅŸ ieÅŸit la curtat găinile, ce încerca să-ÅŸi facă simÅ£ită prezenÅ£a, prin deosebitul lui "penaj"... Nu de puÅ£ine ori, era înconjurat ÅŸi susÅ£inut în demersu-i pietonal, de mai tinere liceene ce-i sorbeau spusele... Era directorul Teatrului de PăpuÅŸi "Cravata RoÅŸie" ("Vasilache" de azi)!

Născut în PătrăuÅ£ii Sucevei, absolvent al Academiei de Teatru din IaÅŸi, unde a întâlnit-o pe Silvia, fiica învăţătorului din Stupca, pe care o va trece pe numele său, devenind una dintre renumitele actriÅ£e ale teatrului botoşănean, "BădiÅ£a", căci aÅŸa i se adresa soÅ£ia lui în amintirea unui firesc obicei bucovinean ÅŸi după decenii de căsătorie, a activat mai întâi la Teatrul "Valea Jiului" din PetroÅŸani, iar din 1959 numai în oraÅŸul nostru. A fost regizor ÅŸi director al Teatrului de PăpuÅŸi, actor la Teatrul "Mihai Eminescu", dar ÅŸi un entuziast animator cultural în calitate de director al Casei CreaÅ£iei Populare sau profesor al Åžcolii Populare de Artă.

Personalitate multilaterală, artistul Dorin (Teodor) Brădescu, s-a afirmat nu numai pe scenă, ca actor ÅŸi regizor, ci ÅŸi în alte domenii ale artei - pictură pe sticlă, artă fotografică, poezie, dramaturgie... fiind totodată ÅŸi un recunoscut filatelist, numismat ÅŸi cartofil. Suflet generos, a ÅŸtiut să dăruiască, din prea-plinul inimii sale, optimism ÅŸi încredere, prin pilda unei vieÅ£i pusă statornic în slujba unei arte adevărate.

"BădiÅ£a", cum îi plăcea ÅŸi ne plăcea ÅŸi nouă să-l numim, a fost un boem în adevăratul sens al cuvântului, bucurându-se de o grijă aproape maternă din partea devotatei lui soÅ£ii... Descins din mirifica Bucovină, de la brazii căreia părea că ÅŸi-a împrumutat nu numai numele ci ÅŸi vigoarea, "bădiÅ£a" Brădescu trecea în ochii noÅŸtri drept unul dintre cei mai norocoÅŸi oameni hărăziÅ£i să înfrunte ÅŸi să sfideze timpul, lăudându-se că în codul său genetic este consemnat că va trăi 103 ani! Pentru a păstra nealterat misterul din jurul persoanei lui, îÅŸi semnează încercările sale poetice sau dramaturgice ("Păcală în satul lui") cu pseudonimul Tudor Cetin!

Familie de actori, Silvia ÅŸi Dorin Brădescu ÅŸi-au îndrumat ÅŸi pe cele două fete ale lor, Dorina ÅŸi Lomira, să îmbrăţiÅŸeze aceeaÅŸi carieră. FuncÅ£iile de răspundere pe care le-a deÅ£inut l-au împiedicat să fie foarte folosit în teatru, dar Silvia, "Coana Mare", cum o numeam noi, colegii tineri, a realizat roluri memorabile: Soacra, în "Micul infern", Muma pădurii, în "Făt Frumos ÅŸi Balaurul", Regizoarea, în "Slugă la doi stăpâni", Baba CloanÅ£a, în "Floarea fermecată", ChiriachiÅ£a, în "Titanic vals", Raluca Filimon, în "Omul care a văzut moartea", Baba Safta, în "Take, Ianke ÅŸi Cadâr" ÅŸ.a. Talentul, dublat de o seriozitate acribică, o determinau ca, înainte de spectacol, să vină cu două ore mai repede, repetând de una singură, în decor sau în spatele scenei, reluând momentele care nu i se păreau suficient de credibile, ori  miÅŸcările suficient de plastice. Stăpânea până la perfecÅ£iune arta machiajului, pe care ÅŸi-l executa singură dând dovadă de meticulozitate ÅŸi mult profesionalism, realizând niÅŸte transformări fizionamice extraordinare. În lungile ÅŸi obositoarele turnee ne-a făcut ÅŸi dovada unei gospodine excelente, prin bucatele pe care le pregătea. Fumătoare pasionată, îÅŸi umplea puÅ£inele momente de pauză dintre spectacole (în turneu prezentam câte trei-patru ÅŸi chiar cinci spectacole pe zi!), jucând "wist" sau "pasienţă" ÅŸi sugând din Å£igară. Era viciul cu care se lăuda ca fiind singurul! "BădiÅ£a" renunÅ£ase la el glumind că el are trei vicii, care toate încep cu litera "a": este "a-beutoriu", "a-fumătoriu" ÅŸi "a-femeiatu"!

Silvia Brădescu a fost o mare actriţă! A plecat din teatrul nostru, ÅŸi din BotoÅŸani, după ce s-a pensionat ÅŸi cursul normal al vieÅ£ii a fost grav zdruncinat... Un destin crud, ÅŸi încă neelucidat, a făcut ca "BădiÅ£a", la doar 60 de ani, s-o părăsescă pentru totdeauna (noiembrie 1986)! Cu o seară înaite, joi, într-o întâlnire de vreo două ore, tocmai "bătusem în cuie" proiectatul itinerar "pe urmele lui Eminescu în Ardeal", la care ne gândeam mai de mult timp ÅŸi pe care îl hotărâsem pentru vara următoare... N-a mai fost să fie... Vineri seara, în timpul concertului Filarmonicii, pompierul teatrului, "nea Ioniţă", m-a anunÅ£at că "bădiÅ£a Brădescu a murit!". Nu-mi venea să cred. Ziceam că e un zvon fals, o glumă de prost gust, mai ales că în cursul dimineÅ£ii mă întâlnisem cu el. Mergea la Åžcoala Populară de Artă unde avea ore! N-am avut răbdare să aÅŸtept până a doua zi, pentru a afla amănunte. M-am deplasat imediat la locuinÅ£a lui din Aleea Unirii, în preajma DirecÅ£iei judeÅ£ene de statistică. "Coana Mare" m-a întâmpinat dezarmată, tristă, speriată, confirmându-mi trista veste... În dimineaÅ£a zilei următoare a fost depus la Biserica "Sf. Dumitru", iar două zile mai târziu ÅŸi-a găsit loc de veci la Cimitirul "Pacea"... Din Germania, unde se stabilise de câÅ£iva ani, a venit Dorina... După această tragedie, ÅŸi Lomira se hotărî să plece. În această situaÅ£ie chiar nimic n-o mai lega, decât un mormânt rece... ÅŸi atunci soluÅ£ia era să plece ÅŸi ea! Åži a plecat. Ne-a mai vizitat în primii ani "de Germania" doar de două-trei ori... De fiecare dată, am citit în ochii ei nostalgia ÅŸi regretul unor neîmpliniri... apoi n-a mai venit...

Prin dispariÅ£ia lui "BădiÅ£a" - liantul care-i unea -, familia de artiÅŸti "Brădescu", s-a dispersat, s-a diluat ÅŸi încet, încet intră în uitare...

Constantin Adam

CITEȘTE ȘI: "Avioane de luptă în zona de nord a României – Comunicatul oficial al Ministerulu..."