”Munca mea nu se oprește după 8 ore”, ”Nu aveți bani să ne plătiți pentru tot timpul în care mintea noastră este ocupată cu meseria asta”. Sunt mesajele care i-au însoțit, marți la amiază, pe actorii din Botoșani la protestul spontan organizat la sediul Teatrului ”Mihai Eminescu”.
Este vorba despre un protest al angajaților Teatrului ”Mihai Eminescu” Botoșani – membri ai Sindicatului Liber din TME – de susținere a colegilor lor din Teatrul Național București (TNB). Potrivit inițiatorilor protestului, angajații de la Botoșani ”se poziționează ferm împotriva implementării, în instituțiile de cultură, a programului pilot transmis de Ministerul Culturii, prin Circulara nr. 766/3 februarie 2026”.
Citește și ULTIMA ORĂ - Victorie a actorilor, după protestul de marți: Ministerul Culturii renunță la controversatul proiect al ”pontărilor obligatorii"!
În același timp - 10 februarie 2026, ora 14.30 - la București, în fața Teatrului Național, actorii și întreg personalul care deservește scena din toate sectoarele teatrului au organizat un protest pașnic față de aplicarea acestui program pilot, despre care Ministerul Culturii susține că este o ”directivă a Curții de Conturi”.
Concret, măsurile propuse de Ministerul Culturii tratează activitatea artistică drept muncă standardizată de birou și impun completarea zilnică a unor rapoarte detaliate privind activitatea desfășurată
Protestatarii susțin că Circulara transformă munca de creație nenormată în domeniul artistic într-o muncă de birou, angajații fiind obligați să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunțită pentru orele de lucru. O modalitate de pontaj ”contabilicesc” menit să îi transforme pe artiști în ”scriitori de rapoarte zilnice”, iar pe manager în ”raportor”.
”Nu mi-e frică de ministru, mi-e frică de cultura lui!”
Asemenea colegilor lor din țară, actorii din Botoșani susțin că specificul muncii artistice nu poate fi încadrat rigid într-un program de opt ore. Și asta pentru că, munca de creație nu se limitează la timpul petrecut pe scenă, ci presupune un proces continuu, intens și profund personal, care se desfășoară pe parcursul întregii zile și pe durata unei întregi stagiuni teatrale.
”Suntem solidari cu colegii de la Teatrul Național din București, cu privire la introducerea rapoartelor zilnice și a fișei de 8 ore de muncă pe zi. Credem că această activitate a actorilor nu poate fi cuantificată în timp. Noi credem că dorința Curții de Conturi poate fi rezolvată, dar nu în această formă. Acest tip de cuantificare a muncii unui angajat ar trebui să îi revină managerului instituției, în așa fel încât el să răspundă în fața Curții de Conturi. Nu să scriem noi, în fiecare zi, raport de activitate”, a precizat actorul Florin Aionițoaei.
La rândul său, actorul Gheorghe Frunză a arătat, din perspectiva muncii de actor, ce presupune munca în afara celor opt ore în teatru.
”Eu nu pot să îi explic domnului Bolojan ce înseamnă meseria mea. Nu pot să scriu raport că merg în gară ca să îmi măresc bagajul... de personaje observate. Sunt texte de repetat, sunt filme de vizionat, e cu totul altă activitate decât ceea ce crede dumnealui. Numai un om care nu are nimic cu cultura... Nu mi-e frică de ministru, mi-e frică de cultura lui!”, a spus actorul Gheorghe Frunză.
”Premierul trebuie să înțeleagă că ministrul Culturii a făcut o prostie”
În ciuda faptului că ”avem un ministru care e coleg cu noi, de meserie actor”, care cunoaște meseria din interior, angajații se văd nevoiți acum să explice de ce ”opt ore” nu definește această profesie.
”Prin fișa postului, noi avem ziua fărâmată în două părți: patru ore și patru ore. În afară de aceste opt ore pe care le lucrăm, 10.00-14.00 și 18.00-22.00, noi avem obligația prin fișa postului, prin regulamentul de ordine interioară, să venim cu 15-20 de minute înainte la repetiții, în fiecare zi. Cea mai mare parte din timp noi o petrecem la repetiții. Timpul este foarte mare. Domnul ministru nu vrea să înțeleagă faptul că informații pe care le-am adunat o viață întreagă le pun pentru un rol. Este o aberație această formă de cuantificare a muncii unui artist. Clar, trebuie respectată dorința Curții de Conturi, dar asta este o idioțenie care trebuie oprită. Premierul trebuie să înțeleagă că ministrul Culturii a făcut o prostie”, a spus Florin Aionitoaei.
Mai mult, ar fi vorba și despre un act ilegal, mai spune Florin Aionițoaei: ”Se face o ilegalitate crasă. Mă pune pe mine, angajat, să îmi țin evidența zilelor de muncă, în condițiile în care în Codul Muncii, la art. 40, se spune că este obligația angajatorului să îi asigure angajatului condiții pentru a-și îndeplini norma de muncă. Ori el mă pune pe mine să îmi îndeplinesc norma de muncă într-o instituție în care orice individ este total dependent de decizia managerului”.
”Este o birocrație inutilă, pe care noi nu o înțelegem”
Obligativitatea raportării zilnice nu face decât să sufoce actul de creație și să transforme artiștii în simpli producători de documente administrative.
”Problema nu este de cele 8 ore pe care noi le petrecem zilnic în teatru, este vorba despre faptul că Ministerul ne-a cerut un tabelaș – o birocrație inutilă -, în care eu îmi notez numărul de ore pe care eu le petrec pe scenă, numărul de ore în care eu mă gândesc la rol, numărul de ore în care eu particip în comunitate ca actriță a Teatrului Mihai Eminescu, ceea ce este o aberație. Întrebarea mea este: dacă eu nu desfășor acel număr de ore pe care el mi le-a punctat acolo foarte clar, ce se întâmplă? Dacă eu am mai multe ore în scenă e o problemă? Oricum noi suntem pontați cele opt ore pe zi, dar de multe ori stăm mult mai mult. Avem ore în care poate că suntem mai liberi, dar avem zile în care stăm mult peste opt ore”, a precizat actrița Ella Nistor.
Aberația stă chiar în faptul că actorul se vede obligat să justifice un act de creație. ”Am venit de multe ori noaptea și am făcut lumini. Nu e o meserie în care, dacă la două am terminat repetiția, eu la două și un sfert nu mă mai gândesc la ce am făcut. Noi ne gândim nonstop. Iar lucrul acesta nu poți să îl treci într-un tabelaș. Nu pot să îi explic unui om că eu merg pe stradă și mă gândesc ce face personajul meu”, după cum completează actrița Alexandra Vicol.
Solicitarea Ministerului Culturii, bazată pe o ”directivă a Curții de Conturi”, devine în acest context un act ”contabilicesc”, ”inutil”, total incompatibil cu libertatea creației culturale, spun actorii.
”Noi nu avem spor de weekend, spor de deplasare, de noapte. Este o birocrație inutilă, o birocrație pe care noi nu o înțelegem. Nu înțelegem rostul și nu ni se pare normal să trebuiască să dăm o evidență ca la contabilitate”, a încheiat Ella Nistor.
