Dupa Conservatorul din Viena au urmat studii de vioara, contrapunct si compozitie la cel din Paris, iar apoi Enescu a ajuns in perioada matura a carierei sale. In 1898 debuta in calitate de compozitor in cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonica Poema Romana. A fost si anul in care si-a inceput celebrele recitaluri de vioara, atat de indragite de Regina Elisabeta a Romaniei, care il invita extrem de des pe Enescu la castelul Peles.
Cele mai cunoscute compozitii ale sale au aparut in primul deceniu al secolului al XX-lea. A fost si un apreciat pedagog, printre elevii sai numarandu-se violonistii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux si Yehudi Menuhin. Acesta din urma, virtuoz cu o profunda cultura umanista, a pastrat un adevarat cult si o profunda afectiune pentru Enescu, considerandu-l parintele sau spiritual.
"Pentru mine, Enescu va ramane una din veritabilele minuni ale lumii. Radacinile puternice si nobletea sufletului sau sunt provenite din propria lui tara, o tara de inegalata frumusete", spunea vestitul Menuhin.
Grigore Antipa (1867-1944), omul care da numele muzeului national de istorie naturala, este unul dintre cei mai cunoscuti biologi romani. Crescut de matusi, dupa ce si-a pierdut parintii, Antipa, un copil sarac din Botosani, a avut sansa de a avea un frate parazitolog, care i-a obtinut o bursa regala pentru a face universitatea in orasul german Jena, sub coordonarea celebrului naturalist Ernst Haeckel, nimeni altul decat parintele ecologiei.
Antipa a descoperit o noua specie de meduza, dar adevarata recunoastere internationala a primit-o pentru studiile extraordinare in domeniul hidrobiologiei si pentru modul in care a ales sa organizeze muzeul din Bucuresti care acum ii poarta numele. Inovatiile sale muzeologice (un simplu exemplu: muzeul condus de Antipa a fost primul din lume in care s-au folosit diorame biologice) au atras atentia specialistilor straini. Acestia i-au solicitat o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie naturala, potrivit ro.stiri.yahoo.com
Lucrarea de specialitate a fost publicata in 1934, purtand titlul "Principes et moyens pour la réorganisation des musées d`histoire naturelle" ("Principii si mijloace pentru reorganizarea muzeelor de istorie naturala")
Constantin Brancusi (1876-1957) este cu siguranta cel mai cunoscut sculptor roman si unul dintre cei mai importantturai din intreg secolul XX. Nascut la Hobita, in Gorj, Brancusi si-a desfasurat cea mai mare parte din perioada creativa a vietii sale in Franta. De aceea, iubitorii de arta de pe tot globul il desemneaza pe genialul artist roman doar prin numele de familie, scris fara diacritice, Brancusi, si pronuntat dupa regulile limbii franceze.
Muzeul National de Arta Moderna din Paris (Centre Pompidou) are un numar important de lucrari ale lui Brancusi, lasate prin testament mostenire Romaniei. Aceste lucrari nu au ajuns in tara noastra deoarece Romania comunista le-a refuzat, Brancusi fiind socotit un reprezentant al burgheziei decadente. Totusi, in Romania, lucrari extrem de importante ale lui Brancusi pot fi admirate la Targu Jiu (Poarta Sarutului, Aleea Scaunelor, Masa Tacerii, Coloana Infinitului).
Gogu Constantinescu (1881-1965) a descoperit, in 1918, un nou fenomen revolutionar - sonicitatea. Aceasta este stiinta transmiterii energiei mecanice prin vibratii. Teoria a fost expusa intr-o brosura publicata la Londra, sub denumirea
Theory of Sonics“. Sonicitatea a dus la aparitia a numeroase inventii cunoscute - pompele de injectie si injectoarele pentru motoarele diesel, motoarele sonice rotative, perforatoarele sonice, ciocanele sonice. Gogu Constantinescu este socotit si inventatorul schimbatoarelor de viteza automate.
In Primul Razboi Mondial, flota aeriana britanica era in inferioritate fata de cea germana din cauza ca ultima detinea avioane cu armament net superior. Amiralitatea britanica a decis sa faca un concurs de inventii cu ajutorul carora englezii sa castige razboiul. Constantinescu a fost cel care a inventat pentru englezi dispozitivul de simultaneitate privind tragerea prin palele elicelor.
