Parintele Ghelasie s-a nascut in ziua de 18 martie 1944, in localitatea Salatrucel Lovestea, judetul Valcea, in familia preotului Gheorghe Popescu. In urma Botezului, savarsit in biserica din localitatea Serbanesti-Patesti, unde tatal sau era preot, copilul primeste numele Gheorghe Teodor. Tatal copilului era preot, tot asa si bunicul, si strabunicul.

In anul 1962, dupa ce termina scoala primara, din satul natal, si scoala generala, din orasul Ramnicu Valcea, se inscrie la Scoala Tehnico-Sanitara din orasul Cluj, pe care o termina in anul 1964. Dorind sa urmeze Facultatea de Medicina, datorita mediei sale bune, tanarul Gheorghe Teodor este repartizat la un spital din Cluj, insa acesta ii va ceda locul unei tinere casatorite in oras, el fiind trimis, mai apoi, la Spitalul Unificat din Abrud, ca asistent de laborator.

Pana in anul 1970, vreme de sase ani, Gheorghe Teodor Popescu va lucra in cadrul spitalului din Abrud, ducand o viata de aspre nevointe, in vederea imbratisarii monahismului. La vremea potrivita, o femeie credincioasa, care lucra la acelasi spital, ii face cunostinta cu parintele Arsenie Praja, care ii devine parinte duhovnicesc.

Cuviosul Arsenie Praja, cunoscut ca "pustnicul din Cheile Rametului" si renumit pentru vietuirea sa inalta, slujea pe atunci ca ieromonah, in Manastirea Ramet. Dupa o vreme, el se retrage in pustnicia Rametului, fiind insa vizitat de crestinii din satele vecine. De asemenea, el il va calugari pe tanarul Gheorghe, numindu-l Ghelasie, si il va lua cu sine, invatandu-l stravechea traditie monahala carpatina (mistica iconica).

In anul 1970, cand Securitatea il aresteaza pe parintele Arsenie, ucenicul Ghelasie reuseste sa ramana ascuns in munti. Dupa multe chinuri, parintele Arsenie este eliberat, asezandu-se mai apoi in Manastirea Crasna, judetul Prahova, unde va fi si inmormantat.



Ramas fara parintele sau duhovnicesc, parintele Ghelasie pleaca din Abrud, intorcandu-se pe meleagurile natale, in judetul Valcea. Ajuns acasa, mai intai, el slujeste ca profesor suplinitor, la scoala generala din Serbanesti, iar mai apoi, intre anii 1971-1973, lucreaza ca asistent de laborator la Spitalul Unificat din Brezoi.

In anul 1973, cuviosul Ghelasie este primit in obstea Manastirii Frasinei, unde va si ramane, pana la sfarsitul vietii, vreme de treizeci si trei de ani. Cand a intrat in obste, aceasta era imputinata, "decretul 410" risipind o mare parte dintre calugarii tineri. Intrand in ascultare, cuviosul a fost randuit mai intai la trapeza si la ingrijirea batranilor, iar mai apoi la cancelarie si la arhandaric.

Intre timp, cuviosul Ghelasie invata sa sculpteze, de la parintele Calinic Plopsoreanu, sa zugraveasca icoane si sa creasca albine. Racla in care sunt pastrate Moastele Sfantului Ghelasie de la Ramet este sculptata de Cuviosul Ghelasie. Pentru multa vreme, chilia sa a fost amenajata intr-un fel de "butoi", langa stupii de albine.



Cuviosul Ghelasie este un urmas fidel al specificului monahal carpatin-romanesc, in toate lucrarile sale el scotand in evidenta modelul romanesc de pustnicie, cu nimic mai prejos decat modelele egiptene, grecesti si slave de sfintire. Toate scrierile sale au drept prim scop intarirea Bisericii Ortodoxe si aducerea celor rataciti in albia vietuirii duhovnicesti.

Cuviosul Ghelasie de la Frasinei a intors la Hristos pe multi rataciti si lepadati de credinta, pentru ca nu a cautat la fata omului, ci s-a aplecat spre celalalt, luandu-l de acolo de unde este, din mocirla in care se zbate, iesind in intampinarea lui, ascultandu-l si chiar asumandu-si ca pe o cruce durerile si neputintele celuilalt. Parintele era cunoscator cu duhul si dezlegator cu rugaciunea a grelelor blocaje si framantari ale celor ce-l cautau, iar mai ales ale tinerilor si intelectualilor insetati de tamaduirea si trairea mistica duhovniceasca.

Cuviosul de la Frasinei s-a remarcat si prin grija cu care acesta se raporta la alimentatie si la hranire, intarind inca o data invatatura Sfintilor Parinti, care spun ca "o pricina importanta care genereaza patimile este lacomia pantecelui". Pentru aceasta, el spunea ca o alimentatie sanatoasa sustine duhovnicia si rugaciunea, integrandu-se perfect in viata liturgica din Biserica.

Avva Ghelasie, dupa cum il numeau ucenicii, a fost un slujitor devotat al Altarului, savarsind cu mare traire Sfanta Liturghie si Sfanta Spovedanie. Imbolnavindu-se grav (boala genetica foarte dureroasa), el s-a retras desavarsit in chilia sa, vreme de trei ani rabdand cu o tarie de neimaginat durerile crunte ale bolii. In toata aceasta perioada, el nu a inchis usa chiliei sale, fiecare putand veni la sine pentru binecuvantare, sfatuire sau Spovedanie.



Parintele Ghelasie de la Frasinei a trecut la cele vesnice in ziua de 2 iulie 2003, la varsta de 59 de ani. Cuviosul a trecut Pragul Vesniciei in vremea rugaciunii, in gest de Inchinare, in taina chiliei, cu icoana pe piept si mintea treaza, in timp ce un ucenic ii citea, la rugamintea sa, Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului. Cuviosul a fost inmormantat in cimitirul manastirii, langa vechiul schit, alaturi de ceilalti nevoitori sfinti ai locului.

crestinortodox.ro

VIDEO: Parintele Valerian (Dragos Paslaru) despre Parintele Ghelasie

 

CITEȘTE ȘI: "Ministrul Energiei: ”Am semnat un număr record de contracte cu primării”. Boto�..."