Fara a cadea in patima patriotarda a Eminescului declamat, adulat si aclamat, nu putem trece cu vederea perseverenta de care ministrul-poet Kelemen Hunor da dovada in a-l ignora pe poetul nascut in Botosani pe 15 ianuarie 1850 si mort in conditii inca neelucidate in Bucuresti, pe 15 iunie 1889.
Semnalul ingrijorator a venit la inceputul acestui an, cand Romania a marcat pentru prima data, pe 15 ianuarie, Ziua Culturii Nationale.
Cu acest prilej, la Botosani s-a acordat, pentru a 20-a oara, Premiul National de Poezie Mihai Eminescu, cel mai important premiu din literatura romana de dupa 1990, jubileu marcat prin lansarea antologiei care cuprinde 19 carti de poezie ale autorilor premiati de-a lungul celor 19 editii, din 1991 pana in 2010, un proiect initiat de Fundatia Hyperion si finantat de Primaria Botosani. Un act cultural care, asociat cu Ziua Culturii Nationale, a conferit evenimentului statutul de prim-rang in seria celor desfasurate in Romania, un efort financiar suportat de comunitatea botosaneana.
La toate acestea se adauga si organizarea Galei decernarii Premiilor Nationale de Poezie "Mihai Eminescu" Opera Omnia si Opera Prima - cu tot ce implica sustinerea financiara a acestora, precum si spectacolul regizat de Ion Caramitru, cu participarea a 11 actori ai Teatrului Mihai Eminescu din Botosani.
15 ianuarie i-a purtat noroc ministrului Kelemen!
Desi invitat la Botosani, pe 15 ianuarie 2011, ministrul Kelemen Hunor se afla in fata Consiliului Permanent al UDMR Covasna pentru a fi audiat in calitate de candidat pentru sefia UDMR. Ziua Culturii Nationale (a Romaniei!!) i-a purtat noroc, ministrul Culturii (din Romania!!) castigand apoi alegerile, astfel ca ziua de 15 iunie 2011 il gaseste in postura de fericit conducator al UDMR!
Trebuie sa fim corecti, insa, si sa spunem ca Kelemen Hunor a fost cu sufletul alaturi de romani, carora le transmitea, prin intermediul site-ului Ministerului Culturii, urmatoarele: "Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional îi felicită pe toţi românii şi îi îndeamnă să marcheze fiecare, după posibilităţi, cu o floare, cu un vers, cu un gând, Ziua Culturii Naţionale".
15 iunie, cu gulas si ceardas unguresc!
Din pura curiozitate jurnalistica, desi semnalele au fost la fel de clare si pe 15 iunie 2011, avand in vedere amploarea pe care au luat-o in ultimele zile luptele UDMR pe frontul reorganizarii Romaniei in interes maghiar, am scotocit si de aceasta data pe site-ul Ministerului Culturii, in speranta ca domnul ministru ne-a lasat totusi un mesaj cu prilejul comemorarii celui mai cunoscut si apreciat poet roman.
Surpriza a fost pe masura. Daca in ianuarie eram indemnati sa marcam Ziua Nationala – nu pe Eminescu! – cu un vers sau o floare, de data aceasta suntem invitati la... Zilele HUNGARIKUM..., la Sibiu, unde in perioada 18/19 iunie avem parte de: Gulyás-ul (gulaș), csárdás-ul (ceardaș), o degustare de vinuri, o expoziție de artă plastică sau un recital de vioară și voce sunt elementele cu care Biroul Cultural Maghiar încearcă și în acest an să prezinte bogățiile culturale maghiare specifice, denumite generic "hungarikum". VEZI AICI
Calendarul cultural afisat pe site nu aminteste nimic de Mihai Eminescu, nici despre faptul ca in aceste zile la Botosani si Suceava are loc un Congres National al Poeziei.
Razbunare sau doar ignoranta unui ministru al Culturii?
Domnule Kelemen Hunor, cultura unui popor nu va apartine si nici nu se subjuga intereselor de… uniune!
Chiar daca, pana la un punct, incrancenarea cu care va opuneti spiritului lui Eminescu este de inteles, avand in vedere scrierile cu care poetul v-a insemnat in istoria lumii.
Iata un singur exemplu:
"Să ne uităm deplin sub zdreanţa de purpură ce o pun ei pe profunda lor mizerie şi să vedem cum faptele concrete izbesc în faţă acele abstracţiuni statistice ce ei le prezintă lumii şi cum toată viaţa lor publică e o parodie. — Cele şasesprezece milioane de unguri cu care înşeală Europa sunt o minciună. Şi cine nu-şi aduce aminte cum au schimbat numele indivizilor din districte întregi, încât bieţii locuitori nemţeşti nu ştiau în urmă cum îi cheamă. Astfel, cu aparenţa, cu numele maghiar, ei vor să mintă fiinţa germană ori română. Din fericire încercarea, pe lângă aceea că e perfidă, apoi e şi eminamente vană. Aceşti oameni ei înşişi, cu statul lor, cu parlamentul lor, cu ministerul lor nu sunt decât o minciună, o fictiune..."
(Fragment dintr-un articol scris de Mihai Eminescu si publicat in "Federatiunea" condusa de Ion Poruţiu la Pesta, si pentru care a fost urmarit de organele unguresti si dat in judecata, motiv pentru care a trebuit sa paraseasca Austro-Ungaria).
(F.Tonita)
VEZI SI: Pentru ce ii multumesc domnului Kelemen Hunor. Cu dedicatie!
