SoldaÅ£ii au schimbat repede între ei câteva vorbe. Apoi s-au întors către bătrânii satului. Primul soldat le-a spus: "Pământul vostru sărăcit v-a lăsat fără nimic de oferit, dar vă vom împărtăşi noi din puÅ£inul pe care îl avem: Secretul cu ajutorul căruia poÅ£i face supă din pietre".
BineînÅ£eles că ţăranii au fost intrigaÅ£i de spusele soldatului. Au aprins focul ÅŸi au pus cel mai mare vas cu apă la fiert. SoldaÅ£ii au aruncat în apă trei pietricele.
"Aceasta va fi o supă foarte bună", zise al doilea soldat, "dar un pic de sare ar face-o minunată". În acel moment o ţărancă s-a ridicat ÅŸi a spus "Ce noroc! Tocmai mi-am amintit unde a mai rămas câtăva". S-a întors repede ÅŸi a mai adus ÅŸi un ÅŸorÅ£ de bucătărie, un pătrunjel ÅŸi o gulie. În timp ce acestea au fost puse la fiert ÅŸi altor ţărani li s-a mai împrospătat memoria. În curând în oală au fost puse orz, morcovi, carne de vacă ÅŸi smântână. Până să fie gata supa, a mai apărut ÅŸi o sticlă de vin.
Tot satul alături de cei trei soldaÅ£i s-au pus să se ospăteze. Au mâncat, au dansat, au cântat până târziu în noapte cum nu s-a mai întâmplat de mult.
DimineaÅ£a când cei trei soldaÅ£i s-au trezit, toÅ£i sătenii stăteau în faÅ£a lor. La picioare aveau pus un rucsac cu cea mai bună pâine ÅŸi brânză. "Ne-aÅ£i împărtăşit cel mai mare secret, acela de a face supă din pietre, a spus un ţăran soldaÅ£ilor, ÅŸi pentru aceasta nu vă vom uita". Auzind acestea, al treilea soldat s-a întors către mulÅ£ime ÅŸi a spus:
"Nu e nici un secret, însă un lucru rămâne mereu adevărat: doar împărÅ£ind poÅ£i face o mare sărbătoare".
