Puţină lume ştie că Muceniţa Heruvima, aşa cum este ea astăzi cunoscută, s-a născut în Botoşani. Că a fost elevă a Liceului Pedagogic într-o perioadă de crunte încercări, când comuniştii manifestau o presiune imensă asupra tinerilor, pentru a-i controla şi a-i menţine cu forţa în doctrina partidului, ca masă de manevră şi de desfăşurare în spirit socialist. Svetlana Tănasă a trecut la Domnul în straie de muceniţă, cu numele Heruvima. Odihneşte în cimitirul Mănăstirii Petru Vodă, iar povestea ei a devenit o adevărată pildă pentru ortodoxie.
Colegii din vremea liceului îşi amintesc de fata aprigă, curajoasă, care purta în ea o veselie primejdioasă la adresa regimului, dar o dragoste necondiţionată pentru semeni. Vorbesc cei care au cunoscut-o (chiar dacă şoptit: "da, am auzit ce a păţit acolo, la Budapesta, nu ştim, noi nu am cunoscut-o aşa, nu ştiam că e o fată religioasă sau, mă rog...") despre fata îndrăgostită de frumuseţea lumii, despre energia uriaşă pe care o împrăştia în jur. Citea enorm, vorbea cu uşurinţă despre aproape orice şi, mai ales, fascina prin luciditatea minţii, prin felul unic în care rostea adevărul în care credea.
În anul 1997, în luna august, Svetlana Tănasă venea de la Budapesta şi se oprea la Petru Vodă, mărturisindu-i Părintelui Justin Pârvu situaţia în care se afla: diagnosticată cu cancer de piele. În urma unei burse Soros la Universitatea Central Europeană de la Budapesta (Ungaria), a contactat un cancer de piele (medicii confirmându-i că este vorba despre o iradiere).
Bunul părinte o opreşte la mănăstire. Boala evoluează galopant, ca o fiară hulpavă şi grăbită să înghită trupul din ce în ce mai neputincios. Curând va ajunge la metastază şi durere cumplită. Svetlana acceptă să fie rasoforită, iar cu câteva săptămâni înainte de a pleca la Domnul este călugărită chiar de către Părintele Justin. "A refuzat să ia morfină, pentru a-şi şterge prin suferinţă toate păcatele săvîrşite în această lume", dă mărturie Monahul Filotheu, de la Mănăstirea Petru Vodă.
Maica Heruvima se stinge din viaţă în noaptea de 7 spre 8 noiembrie 1998. "Dumnezeu i-a ascultat ultima dorinţă, aceea de a prinde sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli. După privegherea hramului mănăstirii noastre, în noaptea de 7 spre 8 noiembrie 1998, Sfînta Muceniţă Heruvima a plecat dintre noi cu sufletul împăcat, luminoasă la chip, să mărturisească înaintea Sfintei Treimi lupta ortodocşilor împotriva stăpînitorilor acestui veac şi să mijlocească pentru iubitorii de adevăr", avea să scrie peste câţiva ani Monahul Filoteu, de la Mănăstirea Petru Vodă.
Citeste material complet aici: Maica Heruvima, drumul muceniciei de la Botoşani la Petru Vodă!
Memoria zilei: 19 ani de la sfârșitul pământesc al Maicii Heruvima, născută la Botoșani!
Florentina Tonita Tuesday, 7 November 2017 CulturăSpune-ne opinia ta
Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita
LA MULȚI ANI, Alexandrina Halic! ”Teatrul din Botoșani, o perioadă fericită din viața mea!”
Născută pe 9 noiembrie 1941, a rămas până astăzi ”copilul etern al teatrului românesc”. Este actrița-poveste care pe scena de la Botoșani a fost Oana, din ”Apus de...
Crina Semciuc: ”Trăim într-o societate în care empatia e mai mult jucată”/ ”Datoria artei este să arate ce se întâmplă în societate!”
Cinefilii botoșăneni sunt așteptați duminică, 10 noiembrie, de la ora 17.00, la Cinema Unirea, la proiecția specială a fimului ”Trei kilometri până la capătul lumii”. Proiec...
Lecția unui fost judecător sau despre îmbrățișare pe înțelesul tuturor! (Foto)
Ce mai avem de îmbrățișat? Cât de importantă este îmbrățișarea la vremea ei? Din ce îmbrățișări trebuie să ne smulgem și ce ar mai trebui să îmbrățișăm ...
Acest website foloseşte cookie-uri pentru a furniza vizitatorilor o experienţă mult mai bună de navigare şi servicii adaptate nevoilor şi interesului fiecăruia. Apăsând Accept sau navigând pe acest website, ești de acord să permiți colectarea de informații prin cookie-uri sau tehnologii similare. Mai multe detalii despre cookie-uri aici