Mănăsirea este una dintre cele mai vechi din judeţul Botoşani, numele său fiind strâns legat de cel al poetului Mihai Eminescu. Surorile Ralucăi Iuraşcu, mama lui Eminescu (Xenia, Fevronia şi Olimpiada) au ajuns în anul 1814 la Agafton, de la Schit Orăşeni. Maicile erau vizitate foarte des de către Mihai, care venea pe jos de la Ipotești.
.jpg)
Înmiresmată de aer eminescian, Mănăstirea Agafton, situată la 8 kilometri de municipiul Botoşani, este locul unde Mihai Eminescu a cunoscut pacea, frumuseţea credinţei, unde l-a aflat pe Dumnezeu, de la mătuşile lui călugăriţe (înmormântate în cimitirul mănăstirii), şi, mai ales, locul unde ar fi vrut să se întoarcă în clipa cea de pe urmă.
.jpg)
Pe o filă de Ceaslov, un ieromonah nemțean lăsa posterității o adnotare impresionantă, el fiind cel care l-a spovedit și împărtășit pe Eminescu, înainte de plecarea poetului în veşnicie: "Era limpede la minte, numai tare posac şi trist. Mi-a sărutat mâna şi a spus: Părinte să mă îngropaţi la ţărmurile mării şi să fie într-o mănăstire de maici şi să ascult în fiecare seară, ca la Mănăstirea Agafton, cum cântă Lumină lină".
"Manastirea aceasta a fost numita atat de frumos de Mitropolitul Sebastian Rusan Manastirea Pacii, asta se intampla prin 56, in perioada cand Mitropolitul Sebastian Rusan pastorea Mitropolia noastra, si ii era foarte draga Manastirea Agafton. Si acest mitropolit o numea Manastirea Pacii. Am ramas profund impresionat cand (în 2012, nota red.) slujind aici Mitropolitul Serafim al Germaniei, in cuvantul catre maici a spus acelasi lucru: "Manastirea aceasta are Duhul Pacii!". M-am gandit imediat la Mitropolitul Sebastian, iata, doi mitropoliti au vorbit despre acest loc care are Duh de Pace, bineinteles pacea lui Hristos. Botosanenii, in dorul lor de Dumnezeu, alearga dupa pace, dupa frumusetile naturii, si poate nu isi dau seama ca la 8 km de municipiul Botosani este o manastire in care te intalnesti cu pacea", a marturisit ieromonahul Siluan Antoci, de la Manastirea Agafton..jpg)
