Mănăsirea este una dintre cele mai vechi din judeÅ£ul BotoÅŸani, numele său fiind strâns legat de cel al poetului Mihai Eminescu. Surorile Ralucăi IuraÅŸcu, mama lui Eminescu (Xenia, Fevronia ÅŸi Olimpiada) au ajuns în anul 1814 la Agafton, de la Schit Orăşeni. Maicile erau vizitate foarte des de către Mihai, care venea pe jos de la IpoteÈ™ti.
.jpg)
Înmiresmată de aer eminescian, Mănăstirea Agafton, situată la 8 kilometri de municipiul BotoÅŸani, este locul unde Mihai Eminescu a cunoscut pacea, frumuseÅ£ea credinÅ£ei, unde l-a aflat pe Dumnezeu, de la mătuÅŸile lui călugăriÅ£e (înmormântate în cimitirul mănăstirii), ÅŸi, mai ales, locul unde ar fi vrut să se întoarcă în clipa cea de pe urmă.
.jpg)
Pe o filă de Ceaslov, un ieromonah nemÈ›ean lăsa posterității o adnotare impresionantă, el fiind cel care l-a spovedit È™i împărtășit pe Eminescu, înainte de plecarea poetului în veÅŸnicie: "Era limpede la minte, numai tare posac ÅŸi trist. Mi-a sărutat mâna ÅŸi a spus: Părinte să mă îngropaÅ£i la ţărmurile mării ÅŸi să fie într-o mănăstire de maici ÅŸi să ascult în fiecare seară, ca la Mănăstirea Agafton, cum cântă Lumină lină".
.jpg)