"Nu putem spune ca elementele traditionale se mai pastreaza in totalitate pentru ca, altadata, ele aveau o adevarata incarcatura simbolistica. Daca ne referim in primul rand la Craciun, pe langa costumele populare care erau purtate de toata lumea din sat, colindatorii aveau steaua, globul, luceafarul si mergeau sa colinde fiecare casa. Toate acestea aveau o semnificatie crestina", a explicat etnograful Steliana Baltuta.
Mergand, insa, catre Anul Nou, jocurile capata semnificatie in viata satului de altadata. "Jocurile de caiuti, cu acele capete de cal pe care jucatorii le aveau, semnificau soarele si apa, fiind jocuri in spatele carora se ascundeau ritualuri de fertilitate, ca si jocul caprei sau cerbului. Altadata, scena satului cuprindea toate elementele de ritual. Se credea ca acolo unde calca capra, acolo bucatele aveau sa fie din belsug", a precizat Steliana Baltuta.
Aceasta a mai precizat ca jocul caprei este, de fapt, un ritual foarte vechi, dinainte de crestinism. La un moment dat, Biserica a cerut interzicerea jocurilor practicate cu ocazia sarbatorilor de iarna, fiind considerate pagane. Ele insa au continuat sa existe pana in prezent. "Jocul ursului era un dans ritualic, care provine din vremea dacilor. Chiar Zamolxe, in traducere, inseamna piele de urs. Asadar, toate aceste jocuri aveau o simbolistica fiind, de fapt, ritualuri practicate de comunitatea arhaica. Jocul mastilor era un ritual de alungare a duhurilor si spiritelor rele dincolo de marginea satului. Toate aceste semnificatii simbolice si ritualice pentru viata satului arhaic au disparut in timp si s-au pastrat doar elementele de spectacol. Scena s-a schimbat in timp, ritualurile s-au transformat in spectacol, spectacol de care avem parte si noi, in Botosani, inaintea sarbatorilor de iarna. Exista o continuitate in ceea ce priveste costumul popular, jocul respectiv si toate accesoriile. Insa credinta in jocuri ca si ritualuri de fertilitate a disparut. Toate aceste jocuri s-au pastrat pentru ca fac parte din identitatea noastra", a mai spus etnograful Steliana Baltuta.
In cadrul expozitiei de la Muzeul Judetean au fost prezentate costume de mascati, costume de caiuti, de capra, dar si accesoriile folosite de Craciun, steaua si globul. "Au venit copiii de la Gradinita nr.3, elevi de la Liceul de Stiinte ale Naturii Grigore Antipa si Scoala nr. 14. De la Palatul Copiilor a venit un grup de tineri, alaturi de domnul profesor Schibinschi, care au cantat la chitara colinde. Cei prezenti au putut urmari un film cu jocurile pe care le putem vedea, in fiecare an, pe strazile orasului, intr-o parada a datinilor si obiceiurilor", a mai spus etnograful Muzeului Judetean.