Desi sunt persoane care sustin ca lucrul acesta era cu neputinta, totusi Biserica, in cantarile ei afirma: "Ceea ce s-a hranit in Sfanta Sfintelor, celei imbracate cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune".
Pentru ca bucuria sarbatorii sa nu fie umbrita de post, Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste. Nu este intamplator ca incepand cu data de 21 noiembrie, in cadrul slujbei Utreniei se canta Catavasiile: "Hristos Se naste, slaviti-L!..." Este o sarbatoare care ne pregateste si pe noi sa-L facem pe Hristos sa se nasca tainic in noi.
Unde primeste Fecioara Maria vestea ca-L va naste pe Hristos? In Biserica. Unde are loc prefacerea painii si a vinului in Trupul si Sangele lui Hristos? In Biserica. Deci, nu in afara ei va reusi omul sa faca din chipul sau, un chip al lui Hristos. Fiecare din noi trebuie sa stie si sa inteleaga totul, atat ceea ce se vede si se aude, cat si ceea ce nu se vede si nu se aude in biserica. Nu e suficient sa stim ca Fecioara Maria a fost dusa la Templu si a stat pana la varsta de 15 ani. Aceasta este, simplu, istorie. Important este sa patrundem in intelesul profund al evenimentului istoric si sa descoperim ca prezenta ei in Sfanta Sfintelor, e roditoare: face ca Fiul lui Dumnezeu sa Se nasca din ea. Deci, Hristos Se va naste, va muri si va invia tainic cu tot omul care vietuieste in Biserica.
Traditii, semne de sarbatoarea Intrarii Maicii Domnului in Biserica
Ziua intrarii in Biserica a Fecioarei Maria, numita Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde in Calendarul popular cu celebrarea unei naprasnice divinitati a lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare (21 noiembrie). Local, in Bucovina, se credea ca in aceasta zi s-ar fi nascut Domnul Hristos. Sarbatoarea de Ovidenie impreuna cu Filipii de Toamna, Noaptea Strigoilor, Santandrei si Sannicoara (Mos Nicolae) formeaza, in perioada 13 noiembrie - 6 decembrie, un scenariu ritual de innoire a timpului, probabil Anul Nou dacic. In noaptea de Ovidenie, cand se credea ca se deschide Cerul si vorbesc animalele, se priveghea la lumina unei lumanari incolacite o strachina cu apa de leac.
Tot atunci se faceau farmece si descantece, se afla ursita, se efectuau observatii si previziuni meteorologice. Pentru copiii morti nebotezati si pentru oamenii inecati si morti fara lumanare li se faceau in aceasta zi praznice si li se imparteau pomeni. Intrucat se credea ca in noaptea de Ovidenie strigoii circulau fara opreliste, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile usilor, vatra si cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul.
Pentru protectia vitelor impotriva animalelor salbatice se interzicea orice activitate legata de prelucrarea lanii si pieilor de animale. De la Ovidenie pana la Sangiorz, femeilor le era interzis sa mai spele rufele la rau.
