Centrul JudeÈ›ean pentru Conservarea È™i Promovarea Culturii TradiÈ›ionale BotoÈ™ani, instituÈ›ie publică de cultură aflată în subordinea Consiliului JudeÈ›ean BotoÈ™ani, în colaborare cu Parohia „NaÈ™terii Maicii Domnului” RogojeÈ™ti, se bucură È™i în acest an de numărul mare de participanÈ›i înscriÈ™i în cadrul concursului, peste 20 de participanÈ›i la secÈ›iunea adulÈ›i, È™i peste 30 de participanÈ›i la secÈ›iunea copii.
În cele două zile de desfășurare a Festivalului-Concurs de Ouă Încondeiate, care se va desfășura în Casa Praznicală a Parohiei „NaÈ™terea Maicii Domnului”, vor răsuna È™i câteva pricesne pe care le vor interpreta tineri soliÈ™ti talentaÈ›i, după cum urmează:
- Sâmbătă, ora 12:30: Didi Cojocariu, Denisia Georgiana Sănduleac È™i Grupul vocal „Flori din plai botoșănean” al Școlii Populare de Arte „George Enescu” BotoÈ™ani, profesor coordonator Alexandra Trofin-Ojog.
- Duminică, ora 13:30: Elisabeta Șeremet, Ionela Prîsniac, Andreea Macuc.
Totodată, sâmbătă, va avea loc È™i lansarea catalogului „MeÈ™teÈ™ugul ouălor încondeiate din zona etnografică a BotoÈ™anilor”, realizat de Centrul JudeÈ›ean pentru Conservarea È™i Promovarea Culturii TradiÈ›ionale BotoÈ™ani, coordonator Daliana Bejan.
În cercetarea de teren pe care am făcut-o pentru realizarea acestui material, am găsit ouă cu motive specifice BotoÈ™aniului, remarcă pe care o făcea doamna etnograf Angela Paveliuc-Olariu în cartea „Zona Etnografică BotoÈ™ani”, referitor la ornamentica ouălor, menÈ›ionând că: „Modelul izvorăște din imaginaÈ›ia femeii.
Privind-o cum lucrează, îÈ›i dai seama că arta ei se sprijină pe marea îndemânare de a reda simplu imagini de fiinÈ›e sau lucruri din lumea ei obiÈ™nuită. AÈ™a se explică prezenÈ›a motivelor inspirate din viaÈ›a zilnică: motive legate de agricultură (grapa, fierul plugului, hârleÈ›ul, etc.), de industrie casnică (vârtelniÈ›a, fusul, etc.) sau alte motive inspirate din flora zonei.” Cercetarea de teren făcută în localitățile:
-BotoÈ™ani (ColecÈ›ia de ouă încondeiate a Muzeului JudeÈ›ean BotoÈ™ani-Muzeul de Etnografie),
-Bucecea (Tun Sofia, Ursulean Maria, Huțu Sofia și Elena),
-Chiscovata, comuna Vorona (Alexa Elena), Vorona (Matraș Lucreția),
-Vlădeni (Podariu Daniela Onica - Director la Școala Gimnazială Nr.1 din Vlădeni, coordonatoare a următorilor elevi din cadrul școlii: Tudorache Matilde-Ioana, Burlacu Anastasia, Amănălăchioaei Ana, Pintilei Alexia, Tapalagă Alessia, Constantineanu Delia-Maria, Horomnia Miruna-Elena, Naschi Parascheva-Mariana, Muraru Elena, Muraru Claudia, Sănduleac Simona-Elena, Țăpoi Alexia-Elena, Ungureanu David-Andei, Cucu Bianca-Andreea), Vlădeni (Murariu Dorina), Vlădeni (Constantin Anamaria),
-Mihai Viteazu - comuna Ungureni (Cojocariu Aurica)
-RogojeÈ™ti (Nistor Celica Iuliana, Bîlbă Maria), ne-a demonstrat încă o dată faptul că arta populară s-a născut în procesul muncii, oamenii îmbinând utilul cu plăcutul, reprezentând într-o formă corespunzătoare, necesitățile practice ale vieÈ›ii de zi cu zi.
Anul acesta în cadrul concursului sunt aÈ™teptaÈ›i meÈ™teri populari din judeÈ›ele BotoÈ™ani È™i Suceava. Alături de meÈ™terii populari, ne-au confirmat prezenÈ›a È™i câteva instituÈ›ii de învățământ È™i o instituÈ›ie educaÈ›ională: Colegiul NaÈ›ional „Mihai Eminescu” din Suceava”, Școala Gimnazială Nr1. Vlădeni, BotoÈ™ani, Școala Gimnazială Mihăileni „Maria Enescu Cosmovici” , Colegiul Tehnic „LaÈ›cu Vodă” din Siret, Suceava È™i Clubul Copiilor din Vatra Dornei (Cercul Artă Populară), instituÈ›ii care vor participa cu elevi, meÈ™teri populari, mai mici È™i mai mari, care învăță meÈ™teÈ™ugul încondeierii ouălor de la înaintaÈ™ii lor.
Juriul este alcătuit din meÈ™tera populară Maria ZoiÈ›anu, meÈ™tera populară Celica Iuliana Nistor È™i meÈ™terul popular Gabriel-Viorel Scalschi. JuraÈ›ii vor evalua ouăle închistrite de concurenÈ›i la fiecare secÈ›iune, È›inând cont de acurateÅ£e, cromatică, complexitatea motivelor ornamentale, dificultatea din punct de vedere tehnic, etc.
Invitate speciale în acest an sunt doamna Silvia Cozmîncă, meÈ™ter popular È™i preÈ™edintele AsociaÈ›iei „Art-MeÈ™teÈ™ugurile Prutului”, È™i doamna etnograf Steliana Băltuță.