Vineri seara a avut loc, în Aula Colegiului Naţional "A.T,Laurian" Botoşani, deschiderea oficială a Concursului Interjudeţean de Matematică "Dimitrie Pompeiu", ediţia a XVI-a, care se desfăşoară în perioada 13-15 mai 2016, organizat de Societatea de Ştiinţe Matematice Filiala Botoşani, Societatea de Ştiinţe Matematice din România, Consiliul Judeţean Botoşani, Primăria Municipiului Botoşani, Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani, Şcoala Gimnazială nr. 17 Botoşani, Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" Botoşani, Colegiul Naţional "A.T.Laurian" Botoşani.
În competiţie participă aproximativ 500 de elevi din 18 judeţe şi municipiul Bucureşti, precum şi un grup de elevi din Chişinău, Republica Moldova.
La deschiderea oficială au fost prezenţi prof.univ.dr. Radu Gologan (Universitatea Politehnică Bucureşti, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, preşedintele Concursului Interjudeţean de Matematică "Dimitrie Pompeiu"), prof.univ.dr. Doru Ştefănescu (Universitatea Bucureşti, prim-vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice şi vicepreşedinte al Societăţii Matematice din Sud-Estul Europei), prof. Nicolae Sanda (vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, profesor la Colegiul "Liviu Rebreanu" din Bistriţa), prof. Mircea Trifu (secretarul general al Societăţii de Ştiinţe Matematice), asist. univ. Alexandru Negrescu, prof. Artur Bălăucă (preşedinte de onoare al Societăţii de Ştiinţe Matematice – Filiala Botoşani, iniţiatorul acestui concurs), Mihaela Huncă (inspector şcolar general în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani), Gheorghe Sorescu (preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani), inspector de matematică Daniela Vicol, inspector pentru învăţământul primar Olguţa Şchiopu, Ioan Ciobănaşu (preşedintele Filialei Botoşani a Societăţii de Ştiinţe Matematice din România).
Inspectorul şcolar general Mihaela Huncă a adresat celor prezenţi un cuvânt de salut, mulţumind totodată autorităţilor locale pentru sprijinul acordat de-a lungul anilor organizării la Botoşani a acestei competiţii. Totodată, din partea Inspectoratului Şcolar Botoşani, a acordat două distincţii celor mai importanţi susţinători ai concursului, profesorului universitar doctor Radu Gologan, "pentru consecvenţa cu care sprijină învăţământul de performanţă botoşănean", şi profesorului universitar doctor Doru Ştefănescu. "Matematica la Botoşani, spunem noi, se poate lăuda cu performanţe, an de an aducem mult mai bune şi mai multe rezultate, astfel că dorim ca în continuare să nu ne uitaţi şi să ne susţineţi cu aceeaşi consecvenţă. Mulţumim tuturor că veniţi la concurs, că daţi viaţă concursului, pentru că fără dumneavoastră, stimaţi colegi, fără voi, dragi elevi, concursul nu ar exista", a încheiat inspector şcolar general Mihaela Huncă.
Gheorghe Sorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, a adus la rândul său mulţumiri profesorilor, "pentru că la Botoşani se întâmplă un astfel de concurs de un înalt nivel în ceea ce priveşte matematica". "Îi asigur pe toţi cei prezenţi că noi, autorităţile, ne-am implicat şi o să ne implicăm în continuare pentru că astfel de lucruri fac bine judeţului Botoşani. Este a XVI-a ediţie şi cu siguranţă vor mai fi XVI ediţii în continuare pentru că, având în vedere că aici sunt aproximativ 500 de invitaţi, înseamnă că chiar vă place matematica".
Preşedintele Concursului "Dimitrie Pompeiu", prof.univ.dr. Radu Gologan, a adus în atenţia celor prezenţi numele lui August Treboniu Laurian, venind apoi în actualitate prin evidenţierea unor profesori botoşăneni care fac cinste matematicii şi şcolii româneşti. "Ştiţi foarte bine că mereu am fost impresionat de faptul că istoria României este marcată de radiaţia intelectuală a acestor locuri, fie că era vorba despre matematicieni, muzicieni, scriitori, artişti. Densitatea de mari personalităţi din aceste locuri a influenţat enorm România. În acelaşi timp, pentru că sunt ardelean, ar trebui să ne amintim că numele acestui liceu, August Treboniu Laurian, este al unui filosof, scriitor, absolvent de Politehnică şi Matematică la Viena şi Birmingham, născut în zona Sibiului la 1810 şi care a influenţat şi el cultura românească prin faptul că a ajuns să fie partenerul lui Bălcescu în organizarea primelor şcoli româneşti, a fost organizatorul primei Academii Române. E foarte frumos că un ardelean se leagă de aceste locuri. Lucrurile continuă, în aceste momente ar fi trebuit să fiu la Bucureşti unde se desfăşoară ultimele teste pentru stabilirea echipei României, în care unul dintre elevii eminenţi ai Botoşanilor, Ştefan Bălăucă, este candidat încă la un loc în echipa României. În acelaşi timp, există profesori extraordinari aici. Pot să vă dau un exemplu, problema cea mai frumoasă de la Olimpiada Naţională de Matematică a aparţinut profesorului Ioan Băetu, şi a fost şi premiată. De asemenea, amintim despre entuziamul şi cultura matematică a profesorului Adrian Boţan, sunt bucuros că îl avem aici pe asist. univ. Alexandru Negrescu, cel care este o comoară de putere de muncă şi seriozitate. Vouă, care aţi venit aici, vă doresc să vă încântaţi mintea şi inima cu această radiaţie intelectuală".Prof. Artur Bălăucă, preşedintele de onoare al Filialei Botoşani a Societăţii de Ştiinţe Matematice, a urat bun venit la Botoşani tuturor celor prezenţi, mulţumind cu acelaşi prilej autorităţilor pentru sprijinul acordat de-a lungul celor şaisprezece ediţii. "Nu îmi dau seama de ce ţara asta merge totuşi destul de prost, pentru că avem reprezentanţi atât de sensibili la problemele şcolii şi ale matematicii".
Prof.univ.dr. Doru Ştefănescu a făcut un excurs în opera eminesciană, accentuând pe surprinzătoarele preocupări ale poetului născut la Botoşani pentru matematici, în fapt, ilustrul profesor reuşind o delicată pledoarie pentru carte şi importanţa ei în devenirea fiecăruia ca om. "Mă bucur că sunt mulţi candidaţi, ceea ce arată că matematica este ştiinţă fundamentală cultivată aici şi de care se ataşează foarte mulţi elevi. Astăzi învăţarea se face un pic diferit decât pe vremea mea. Astăzi se folosesc cărţile, dar şi mijloacele tehnice, internetul. Să nu folosim doar mijloacele tehnice de informare, să ne întoarcem cât mai des la carte".În cadrul deschiderii festive a concursului de matematică de la Botoşani, Societatea de Ştiinţe Matematice a oferit mai multe diplome, evidenţiind astfel o serie de profesori "pentru activitatea didactică şi pentru promovarea învăţământului matematic botoşănean".
Nu a lipsit nici aşteptatul discurs al asist.univ. Alexandru Negrescu, cel care an de an face câte un Laudatio matematicianului Dimitrie Pompeiu, aducând în cotidian situaţii, întâmplări, fapte menite să trezească spiritele adormite, conştiinţele amorţite, să zdruncine societatea care astăzi se complace într-o "impostură intelectuală".
"Într-o astfel de societate, unde a spune că eşti pasionat de matematică devine de la an la an o extravaganţă şi o ciudăţenie pentru mulţi, pentru că normalitatea este, din câte observăm, de a te lăuda cât de mai puţin bun ai fost la matematică, într-o astfel de societate plină de impostură, un concurs cu numele Pompeiu adresat copiilor reprezintă o rază de speranţă. Pentru că numele Pompeiu, în afară de faptul că este scris pe ciocolata Poiana, pentru că acolo se fabrică, pe bvd. Pompeiu din Bucureşti, numele Pompeiu nu mai reprezintă astăzi un reper. Şi totuşi, el trebuie să fie o rază de speranţă pentru societatea românească, şi aş sublinia trei calităţi ale lui Dimitrie Pompeiu. În primul rând, a fost un matematician care a făcut performanţă la cel mai înalt nivel în matematică. Este matematicianul cu cei mai mulţi ucenici. În al doilea rând, a fost un matematician-poet. Este cunoscut faptul că participa la seratele literare şi că îl asculta pe George Bacovia recitându-şi poeziile. În al treilea rând, fiind în această perioadă delicată de mai spre iunie, Pompeiu a fost un foarte bun politician. Poate gândul la înaintaşii noştri care şi-au făcut meseria de politician cu cinste şi demnitate ne-ar ajuta la o Românie mai bună. În 1931, România a găzduit cea de-a 27-a Conferinţă Internaţională Interparlamentară. Preşedintele Camerei Deputaţilor era Dimitrie Pompeiu, preşedintele Senatului era Sadoveanu şi preşedintele Consiliului de Miniştri era Iorga – doi botoşăneni! Ce nume erau în 1931 în fruntea ţării! Iar şeful acestei Conferinţe era Dimitrie Pompeiu. În aceste momente de impostură intelectuală, numele Pompeiu trebuie să fie mai des în cugetul nostru. Iar alături de numele lui să nu uităm numele celor care ne-au format pe noi. De asta am menţionat numele profesorului Brînzei, de asta o să îl aduc aminte pe prof. Ţicalo, pe prof. Apetrei, pentru care din păcate soarta a avut alt plan. Dar trebuie să-i preţuim pe cei care sunt în continuare alături de noi, să mulţumim pentru ceea ce ne-au oferit pentru că datorită lor noi astăzi putem să afirmpm că înţelegem ceva din viaţă", a spus asist.univ. Alexandru Negrescu, de la Universitatea Politehnică Bucureşti.Vineri seara, în Aula Colegiului Naţional "A.T.Laurian" Botoşani, profesori, elevi, părinţi şi oficialităţi au asistat la un elogiu adus matematicii, şcolii, cărţii, elogiu care ar putea fi înscris pe uşa fiecărei şcoli, a fiecărei instituţii din România prin gândul lui Gabriel Garcia Marquez: "Viața noastră, a tuturor, ar fi mai bună dacă fiecare dintre noi am purta întotdeauna în traistă o carte".
Dimitrie POMPEIU (născut pe 22 septembrie 1873, Broscăuţi, jud. Dorohoi - decedat la 8 octombrie 1954), a fost printre primii matematicieni de renume ai României, profesor la universităţile din Iasi, Bucuresti şi Cluj, şi membru titular al Academiei Române.A urmat şcoala primară şi gimnaziul în Dorohoi şi apoi Școala Normală la Bucureşti. În perioada 1893-1898 a funcţionat ca institutor la Galaţi şi apoi la Ploieşti.
În 1898 pleacă la Paris, unde îşi termină studiile secundare şi se înscrie la universitate, devenind licenţiat în matematici. În anul 1905 şi-a susţinut teza de doctorat: Sur la continuité des fonctions de variables complexes, sub conducerea lui Henri Poincaré.
În toamna aceluiaşi an ocupă un post de conferenţiar la Catedra de Calcul Diferenţial şi Integral a Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi, iar din 1907 este profesor la Universitatea din Iaşi. În 1912 se transferă la Bucureşti, ca succesor al lui Spiru Haret, iar din 1930 ca profesor de teoria funcţiilor, după pensionarea lui David Emmanuel. În 1934 este ales membru al Academiei Române. De numele lui Pompeiu se leagă organizarea învăţământului matematic românesc la Cluj, după Primul Război Mondial.
Este fondatorul seminarului matematic din Cluj (creat după exemplul celebrului seminar de la College de France) iar în 1929, împreună cu Petru Sergescu, înfiinţează revista de largă circulaţie internaţională "Mathematica".
