Dupa cum ziua nasterii trupesti nimeni nu si-o uita vreodata, ba chiar fiecare si-o praznuieste in mijlocul celor dragi, cu bugate alese si daruri de seama, tot asa, ziua nasterii sufletesti (ziua Botezului) si a nasterii intr-un trup (ziua Cununiei) nu trebuie uitata, nici trecuta cu vederea, ci petrecuta in rugaciune de multumire si cu multa bucurie.
Care este "Duminica nasilor si a finilor" ?
Intalnirea nasilor si a finilor, intr-o anumita Duminica de peste an, este organizata deja in mai multe parohii din tara si de peste hotare. Fiecare comunitate hotaraste singura in care duminica sa aiba loc aceasta intalnire. Inca nu s-a stabilit, in mod oficial, o anumita duminica pentru organizarea acestei intalniri de suflet.
In unele parohii, intrunirea rudelor spirituale este organizata in prima Duminica dupa Intampinarea Domnului. In alte parti se prefera prima Duminica din anul bisericesc, adica prima Duminica din luna septembrie. Alte parohii considera drept cea mai potrivita zi Duminica Tuturor Sfintilor, adica prima Duminica dupa Pogorarea Sfantului Duh.
In prima Duminica dupa Pogorarea Sfantului Duh, cand unele parohii organizeaza intalnirea nasilor si a finilor, se citeste Evanghelia care ne atrage atentia asupra faptului ca nici o alta iubire nu trebuie sa fie mai mare decat iubirea noastra fata de Dumnezeu. Iisus a zis: "Cel ce iubeste pe tata ori pe mama mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine" (Matei 10, 37). Nu este vorba aici de un egoism al lui Dumnezeu, ci de stiinta Lui asupra faptului ca numai o iubire care urca si coboara de la El poate fi sanatoasa si autentica. Numai iubindu-L pe Dumnezeu, omul va putea sa-si iubeasca in adevar rudele trupesti si spirituale.
Care este scopul acestei Duminici speciale ?
"Duminica nasilor si a finilor" este o ocazie in plus ca rudele spirituale sa-si reaminteasca sau sa-si intareasca datoriile spirituale asumata in ziua Botezului sau a Cununiei, inaintea lui Dumnezeu, fata de finii lor.
In cadrul celor doua Sfinte Taine prin care se nasc rudele spirituale nu se precizeaza nimic despre vreo datorie materiala a unora fata de altii, ci numai de datoria parintilor (nasii) de a-i indruma duhovniceste pe fiii (finii) lor spirituali, care, la randul lor, sunt datori sa-i asculte si sa se roage pentru ei.
In aceasta Duminica deosebita, pe alocuri, nasii si finii primesc daruri duhovnicesti din partea parohiei. Spre exemplu: Simbolul de Credinta, imprimat pe un material deosebit sau plastifiat; carti cu rugaciuni sau acatiste; scrieri ale Sfintilor Parinti privind viata de familie si cresterea copiilor; icoane si Sfinte Cruci etc.
Intalnirea nasilor si a finilor in cadrul Sfintei Liturghii se cuvine sa se faca in urma unei pregatiri duhovnicesti anterioare. Precum in Taina Botezului si in Taina Cununiei, pruncul si mirii se impartasesc cu Sfintele Taine, tot asa, in "Duminica nasilor si a finilor", acestia ar trebui sa se impartaseasca, pentru ca unirea lor cu Dumnezeu si intre ei sa devina tot mai adanca.
Organizarea anuala a unei astfel de intalniri speciale este un prilej in plus de intarire spirituala a familiilor crestine. Odata mediata de Biserica, aceasta intalnire continua in mod firesc la casele credinciosilor, prin luarea mesei si impartasirea de ganduri bune.
Rudele spirituale
Nasii sunt parinti spirituali, deci rude reale ale finilor botezati sau cununati. In canonul 53, Sfintii Parinti adunati la Sinodul VI Ecumenic hotarasc: "Rudenia (inrudirea) cea dupa suflet este mai mare decat legatura trupurilor." Pentru aceasta, este interzisa casatoria intre ele a rudelor spirituale si trupesti.
Nasii trebuie sa marturiseasca statornic dreapta credinta (ortodoxa), atat cu gura, cat si cu viata lor. Doar petrecand viata crestina, nasii vor putea sa ii sprijine cum se cuvine pe finii lor, care vor avea nevoie de mare ajutor in aceste vremuri tot mai tulburi.
Nasii sunt datori sa le poarte de grija finilor lor tot timpul.
Cei care isi asuma responsabilitatea de parinti spirituali ai celor botezati sau cununati sunt datori sa pastreze cu acestia din urma o legatura stransa pe toata durata anului bisericesc. In aceasta Duminica, dedicata lor, ei nu fac decat sa se intalneasca inca o data, inaintea Sfantului Altar, la o Sfanta Liturghie, spre a multumi lui Dumnezeu pentru darurile duhovnicesti primite si pentru legatura de dragostea care ii uneste.
(Teodor Danalache)
