Brevet de français, carevasăzică. Sesiunea 2014.
Partea I, 1h30.
1. Întrebări şi rescriere de frază (1h10) plecând de la un text dat (de Charlotte Delbo, teatru, o pagină). Al doilea război mondial, Paul a fost condamnat la moarte de nazişti. Textul prezintă ultima întâlnire dintre Paul şi soţia lui, Françoise.
Urmează 15 întrebări pe text, majoritatea de înţelegere a textului ("Noi doi am ales". Despre ce alegere vorbeşte Paul?; Françoise împărtăşeşte alegerea asta? Justificaţi răspunsul.; Cum apare opoziţia dintre cele două personaje?; Care sunt argumentele lui Paul?; etc). O întrebare de limbă cu două subpuncte: să explice sensul contextual al unui verb; să identifice timpul verbului şi să justifice folosirea acelui timp (un conditionnel temporel / futur du passé). Ultima întrebare: dacă ai fi regizor, ce elemente de decor (loc, lumini, sunet) ai alege? Justifică-ţi propunerile. Pentru că, poate nu ştiaţi, în manualul de franceză fiecare lecţie are o parte (explicită) de istoria artei, de "citire" a unui tablou, chestii dintr-astea. Inclusiv copertă de CD Deep Purple, dacă vreţi să ştiţi.
Apoi réécriture — rescrierea unei fraze înlocuind un "tu" cu persoana a treia plural, feminin. Evident, tre’ să facă modificările necesare (terminaţii, chestii).
2. Dictare. Da, dictare. 20 de minute. 7 rânduri de text. (O dictare dintr-asta cred că ar prinde mai bine junimii române decât toate sinonimele lui "a cere" la un loc. Şi da, cred că ar trebui introdusă în examen. Nici la bac n-ar strica.)
Partea a II-a, 1h30 — redactare. Au voie să folosească dicţionarul. Da, cu dicţionarul pe masă, dacă simt nevoia.
Două subiecte la alegere, plecând de la acelaşi text:
1. Redactează ultima scrisoare a lui Paul către copiii lui (50 de rânduri, 2 pagini).
sau
2. După părerea ta, exprimarea artistică (literatură, teatru, cinema, muzică, pictură etc) aduce ceva în plus în evocarea evenimentelor din trecut? Cu ajutorul exemplelor istorice şi /sau personale, prezintă-ţi părerea într-un text argumentat şi organizat. (50 de rânduri, 2 pagini)
Cam aşa.
În ce mă priveşte, cred că ar prinde foarte bine ca subiectele de la evaluările naţionale româneşti să fie făcute de bacalaureaţi franţuzeşti.
De asemenea (după cum am mai zis deja), cred că într-o primă etapă ar prinde bine să traducem pur şi simplu manuale. Cred că şi dacă traduci (bine) în română manualul franţuzesc de franceză, tot i-ar fi mai de folos adolescentului român. N-ar studia autori români, e drept, dar ar ajunge să priceapă într-adevăr ce citeşte şi să-şi exprime părerea în 2 pagini de text argumentat şi organizat.
diacritica.wordpress.com
Citeste si Scrisoarea unei profesoare de limba romana dupa evaluarea nationala
