Sute de pelerini sunt aşteptaţi la Seminarul Teologic Ortodox "Veniamin Costachi" de la Mănăstirea Neamţ, unde se află un deget al Sfântului Ioan Iacob, împreună cu o parte a lucrurilor sale personale: metaniile, camilafca şi ceaslovul. Odoarele se găsesc într-o raclă aflată în Biserica "Sfântul Ioan Iacob Hozevitul" din curtea seminarului, a cărei ridicare a început în 1994, când s-a dorit iniţial construirea unui paraclis pentru elevii seminarului.
În anul 1997 a fost sfinţit altarul sfântului lăcaş care a fost construit în aşa fel încât să fie o casă nouă pentru Sfântul Ioan Iacob. Slujbele dedicate hramului încep din această seară, de la ora 18:00.
"În cadrul slujbei de Priveghere, credincioşii îşi găsesc liniştea sufletească, pentru că Sfântul Ioan Iacob a fost un mare rugător, trăind retras de lume, iar rugăciunea plină de pace şi de bucurie este una din laturile Sfântului Ioan Iacob. Ea se transmite celor care participă la privegherea închinată Sfântului Ioan Iacob. În ultimii ani am văzut cum credincioşii caută să se adape din atmosfera aceasta duhovnicească", a spus părintele Ioan Mihoc, directorul Seminarului Teologic Ortodox de la Mănăstirea Neamţ.
Duminică, 5 august, de la ora 6:00, se va săvârşi slujba Aghesmei mici, care va fi urmată de Taina Sfântului Maslu şi de Acatistul Sfântului Ioan Iacob, după care Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de ierarhi, înconjuraţi de mulţi preoţi şi diaconi.
Pelerinaj la casa natală a sfântului
Manifestări deosebite dedicate sfântului român vor fi organizate şi la Seminarul Teologic din Dorohoi, judeţul Botoşani, care îi poartă numele şi unde elevii au pregătit o sesiune de comunicări şi s-au închinat, alături de credincioşi, la racla ce adăposteşte moaştele mai multor sfinţi români, adusă la seminar din Arhiepiscopia Tomisului. De asemenea, astăzi se organizează un pelerinaj la casa Sfântului Ioan Iacob din localitatea Horodiştea, iar duminică, 5 august, vor fi săvârşite aici Utrenia, Acatistul şi Sfânta Liturghie. La final, Corul "Haris" al seminarului va susţine un concert de cântări religioase. Şi în satul natal al Sfântului Ioan Iacob, Crăiniceni, credincioşii vor participa la procesiuni şi slujbe care se vor încheia cu o agapă frăţească.
Credincioşii din Bucureşti pot participa în ziua prăznuirii la slujbe la Biserica "Sfântul Ioan Iacob" din Protoieria III Capitală, unde s-au pregătit şi câteva daruri pentru credincioşi, precum şi la Biserica Boteanu din Protoieria II Capitală, unde se află o raclă cu părticele din sfintele sale moaşte.
O carte cu viaţa şi Acatistul Cuviosului Ioan Iacob
La Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a apărut recent, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea "Viaţa şi Acatistul Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ", în noua colecţie "Acatiste şi Vieţi de Sfinţi". Din prima parte a lucrării aflăm că Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ s-a născut la 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni, comuna Horodiştea, din fostul judeţ Dorohoi, într-o familie de ţărani credincioşi. După şase luni de la naştere, mama sa, fiind o fire bolnăvicioasă, şi-a dat sufletul în mâinile Domnului, lăsând copilul în grija bunicii sale, Maria. După doi ani moare şi tatăl său, în război. Intră în obştea Mănăstirii Neamţ, fiind tuns călugăr în 1936, trecând prin ascultările de bibliotecar şi îngrijitor la bolniţă. Mai apoi merge în Ţara Sfântă şi se hotărăşte să se retragă în pustie, alături de un ucenic român, într-o peşteră de pe valea pârâului Cherit, numită Chilia Sfintei Ana, unde, după tradiţie, ea se ruga lui Dumnezeu să-i dăruiască un prunc.
A murit în anul 1960, pe 5 august, după ce s-a împărtăşit cu Sfintele Taine, la vârsta de numai 47 de ani. După trei zile, a fost înmormântat în aceeaşi peşteră, iar după 20 de ani, la 8 august 1980, trupul său a fost aflat întreg, nestricat, răspândind bună mireasmă, semn că l-a preamărit Dumnezeu şi l-a numărat în ceata Sfinţilor. (Ziarul Lumina)
